O companie daneză și-a propus să revoluționeze industria energetică înlocuind hidrocarburile cu biocombustibilii și emisiile de carbon cu absorbția și stocarea acestuia în sol pentru 10.000 de ani!

Dacă majoritatea tratatelor internaționale și a politicilor de înverzire au ca scop atingerea neutralității climatice, prin reducerea la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, Agenția Națională a Energie din Danemarca (DEA) și-a propus o țintă și mai ambițioasă: să investească în dezvoltarea de tehnologii energetice cu amprentă negativă de carbon.

Transformă agricultura în plămânul planetei!

Altfel spus, tehnologiile danezilor sunt capabile să producă energie și combustibili captând carbonul atmosferic în sol pe perioade îndelungate.

Ar putea părea un obiectiv greu de atins în următoarele decenii, însă, beneficiind de un grant cu o valoare totală de 17,6 milioane de dolari, Universitatea Tehnică din Copenhaga și compania Stiesdal au arătat că acest lucru este deja posibil.

În 2021, pe platforma GreenLab din Risø Campus a fost testat primul reactor de piroliză, iar în primăvara acestui an, în localitatea Vrå, a fost pusă în funcțiune o centrală de 20 MW, capabilă să proceseze până la 40.000 de tone de reziduuri agricole și să capteze până la 28.000 de tone de CO₂din atmosferă în fiecare an.

Despre modul în care funcționează noua tehnologie, rezultatele obținute și fiabilitatea ei, am discutat cu Morten Vindbjerg, director de dezvoltare al companiei Stiesdal.

SkyClean SCHIMBĂ REGULILE!

Denumită SkyClean, noua tehnologie folosește procesul de piroliză, prin care compușii organici din materia primă sunt separați în fracții solide, lichide și gazoase, la temperaturi de peste 500 °C în lipsa oxigenului. Procedeul este utilizat pe scară largă de către industria chimică pentru a obține catran și smoală. Însă, dacă în cazul acestei industrii piroliza reprezintă un mare consumator de energie, în cadrul tehnologiei SkyClean ea transformă biomasa într-o sursă netă de energie, după cum ne-a explicat Morten Vindbjerg:

„Ceea ce e nou în cazul tehnologiei SkyClean este că folosim piroliza pentru a procesa deșeuri agricole și forestiere, iar în final fiecare componentă este valoroasă. Mai precis, utilizăm paie, resturi vegetale, digestat rămas de la instalațiile de biogaz și rumeguș, pentru a obține gaz de piroliză, petrol ecologic și biocărbune.

Primele două componente reprezintă 50% din producție și au o mare valoare energetică, pentru că pot fi folosite pentru a genera energie, respectiv pot fi procesate și rafinate ulterior într-o gamă largă de combustibili. A 3-a componentă, biocărbunele, este fracția solidă, care conține o cantitate importantă de carbon și care are o durată de viață între 800 și 10.000 de ani. Față de industria chimică, unde doar un singur element finit contează, aici totul este important și nu există pierderi”.

Planeta ar respira mai puțin carbon în fiecare an

„Principiul de funcționare al tehnologiei SkyClean este relativ simplu. Fermierii cultivă plante, plantele absorb CO₂ din atmosferă prin fotosinteză, iar reactorul de piroliză produce din resturile uscate ale acestor plante 50% biocombustibili și 50% carbon sechestrat.

Fermierii sunt deja implicați în acest circuit al carbonului pentru că anual, prin simpla cultivare a terenurilor, 10% din CO₂ atmosferic este captat de culturile agricole, iar ulterior, după o scurtă perioadă de inactivitate, el este reintrodus în sistem.

În această situație datoria noastră este să venim cu soluții pentru sechestrarea pe termen lung a carbonului în sol, iar aici rolul cel mai important îl are biocărbunele. Față de celelalte tehnologii existente pe piață, piroliza ne permite să avem nu doar impact 0 asupra mediului, ci impact pe minus, pentru că la fiecare ciclu agricol curățăm o parte din carbonul care a fost deja eliberat în atmosferă”, a adăugat directorul Stiesdal.

CĂRBUNELE BENEFIC PENTRU SOL

Biocărbunele nu este doar un mijloc de a sechestra carbonul, ci și un bun ameliorator al solului.

„Întreaga tehnologie este gândită ca parte a unui circuit agricol integrat, pentru că fermierii sunt cei care pot oferi materia primă și tot ei sunt cei care pot împrăștia peleții de biocărbune pe câmp. Pare contraintuitiv să faci asta, dar în fapt există o serie de avantaje. Alături de carbon, care este greu degradabil, fracția solidă reține și o anumită cantitate de minerale (NPK), ce sunt ușor accesibile plantelor de cultură. Apoi, având o structură mai solidă și mai poroasă, biocărbunele ajută la stabilizarea solurilor nisipoase și totodată are capacitatea de a absorbi și reține apa din sol. În caz umiditate excesivă reduce apariția băltirilor, iar în caz de secetă păstrează pe o perioadă mai lungă apa în sol”, a adăugat acesta.

Pot fi reactoarele de piroliză profitabile?

„Construcția și punerea în funcțiune a unui reactor de piroliză pleacă de la 10 milioane de euro, pentru o centrală simplă și poate ajunge până la 25 de milioane pentru o unitate dotată cu instalație de uscare a materiei prime, respectiv instalație de condensare și rafinare primară a gazului și a petrolului ecologic crud. Poate părea o sumă mare, însă ea se poate recupera în mai puțin de 6-7 ani, chiar și fără subvenții!

Astăzi prețul energiei este de 300 euro/MW, la care se adaugă contravaloarea certificatelor verzi, circa 100 euro/tona de carbon sechestrat. O astfel de centrală funcționează 24/7, așa că ceea ce contează cu adevărat este să o poți alimenta constant cu materie primă. De aceea considerăm că cei mai potriviți investitori sunt asociațiile și cooperativele agricole care dispun de o suprafață cultivată de peste 12.000 de hectare”, a încheiat directorul de dezvoltare al companiei Stiesdal.

Rachete cu energie regenerabilă? Da, este posibil!

”Am testat petrolul ecologic crud sub toate formele de rafinare și am ajuns deja la nivelul la care putem produce biokerosen. Noi vrem să dezvoltăm această industrie la nivelul cel mai înalt și asta presupune să gândim outside of the box.

Dacă vrem să ajungem în momentul în care amprenta noastră de carbon va fi pe minus atunci trebuie să avem un produs care să se adreseze unui număr cât mai mare de industrii, inclusiv aviație și de ce nu, în viitor industriei de explorare a spațiului. Chiar cred că în 10-15 ani am putea lansa rachete și sateliți utilizând energie regenerabilă, din care mare parte va proveni din agricultură”, spune Morten Vindbjerg.