În toamna lui 2011 colega noastră Olivia Firi scria despre rezistenţa pomilor la îngheţ. Se petrecea un fenomen nedorit. Când pomii înfloresc a doua oară într-un an, se spune că e semn de toamnă lungă şi iarnă grea. Pentru pomicultori, însă, fenomenul e explicabil. Dar atunci când, după înflorit, temperaturile scad brusc, aceştia încearcă imposibilul, căutând să salveze cât mai mult din producţiile anului următor.
Îngheţul de primăvară, un adevărat pericol
Însă când vine vorba de îngheţul târziu de primăvară, specific perioadei martie-mai, nu se mai poate vorbi de rezistenţă la îngheţ. „Îngheţul târziu din primăvara acestui an, cu temperaturi de circa -1…+1 °C, produs în luna aprilie (n.a. – în anul 2011), mi-a distrus complet 30 de mii de pomişori altoiţi”, se plângea Dragostina Brăilescu, pomicultor ce deţine la Lieşti, judeţul Galaţi, o suprafaţă de livadă de 8 ha cu măr.
Şi pe cele 8 ha de măr din soiurile Idared, Ionatan, Golden, Florina, Starkinson, Generos, livada a fost afectată, producţia reducându-se la mai puţin de jumătate în 2011. „Pomii care au apucat să înflorească şi la care fecundarea florii a avut loc, au scăpat; pistilul legase deja, fructul se formase şi rezistenţa lor la ger a fost mai mare. Pe când la florile care aşteptau polenul pentru polenizare, pistilul a fost afectat, iar polenizarea nu a mai avut loc, chiar dacă polen a venit de ici, de colo.
Noaptea fiind ger, ziua, când a dat un pic de soare, toate florile s-au distrus. Aşadar, gerul afectează tot ce găseşte în floare nefecundat, indiferent de specie”, a mai povestit aceasta.
Prin urmare, în toamna lui 2011, de pe cele 8 ha Dragostina a recoltat 15 tone/ha, în loc de 40 de tone.
Însă, acolo unde mărul nu înflorise încă şi era în faza de boboc, rezistenţa a fost mai mare.
Se mai poate recupera ceva?
Răspunsul este, din start, NU. „Ramurile care au fost afectate îşi pregătesc mugurii dorminzi şi se trezesc din nou la viaţă în perioada verii, dar producţia acelui an e compromisă. În anul următor, mugurii stipelari dorminzi generează formaţiunile normale de rod şi pomul nu se usucă. Dar dacă mugurele dormind se trezeşte din nou, dând viaţă pomului, şi vine al doilea îngheţ, pomul se usucă, deoarece nu are alţi muguri care să-l salveze,”, afirmă Dragostina.
Gerul nu poate fi… „combătut”
În cazul gerului, posibilităţile de protecţie a plantaţiei sunt aproape minime. „Când avem temperaturi negative care îngheaţă apa din celula plantei, nu se pot lua măsuri în plantaţie. Riscul se poate minimaliza prin realizarea unor perdele de protecţie a livezii pe câte 2-3 rânduri, din salcâm sau alte specii foioase.
Atunci când vorbim de brume, se mai poate face câte ceva. În anumite zone ale plantaţiei se plasează fumare, formate din bălegare sau alte materiale, care se aprind în funcţie de cum bate vântul, astfel încât fumul să se răspândească în toată livada. Eu mai folosesc sistemul de irigaţii prin aspersiune, atât cât răsare soarele, pentru a spăla pomii de brumă”, ne-a împărtăşit Dragostina din metodele ei de combatere a efectelor brumei.
Credit foto: OLIVIA FIRI, judetul Alba, 20 aprilie 2017
http://www.revista-ferma.ro/articole/horticultura/rezistenta-pomilor-la-inghet
