Denumirea de „verigi tehnologice” a fost aleasă foarte potrivit, pentru că etapele de aplicare a tehnologiei agricole pot fi foarte bine comparate cu verigile unui lanţ. Iar tăria unui lanţ este dată de cea mai slabă verigă a sa.

Erbicidarea preemergentă dă startul culturii
În protecţia fitosanitară a culturilor agricole, prima verigă tehnologică este erbicidarea. Utilitatea erbicidării preemergente este absolut inutil să mai fie pusă în discuţie. Pentru cine se mai îndoieşte, să privească foto 1. Desigur că erbicidarea preemergentă poate să fie mai mult sau mai moderat eficientă, în funcţie de calitatea pregătirii solului, de starea de umiditate a acestuia, de doza aplicată şi de acţiunea specifică a erbicidului folosit. Însă are efect.
Nici un erbicid “nu înţelege” ce doreşte fermierul. Fermierul trebuie să aleagă erbicidul potrivit şi să stabilească doza potrivită. Pentru că doza de eficienţă diferă în funcţie de speciile de buruieni de combătut. În foto 2 şi foto 3 este exemplificată rezistenţa diferită la glifosat a unor specii de buruieni. La doze de glifosat de 8 şi 12 litri/ha, aplicat cu adjuvant. Fotografiile arată starea la 11 zile de la aplicare, un timp încă scurt pentru modul de acţiune al glifosatului. Însă fotografiile sunt relevante pentru a arăta rezistenţa diferită a speciilor de buruieni.

Bolile şi vremea au grăbit coacerea lanurilor
Tot despre chimie este vorba şi în combaterea bolilor plantelor. În acţiunea bolilor asupra plantelor este vorba despre un parazit şi o gazdă. Boala este parazitul şi planta este gazda parazitată. În ceea ce priveşte această relaţie, paguba produsă este în corelaţie directă cu virulenţa parazitului şi cu sensibilitatea plantei gazdă. Chiar şi la aceeaşi specie sunt diferenţe mari de sensibilitate între soiuri, la aceeaşi boală.

Situaţia este ilustrată în foto 4, 5 şi 6. Fotografiile sunt făcute în câmpul de experienţă cu soiuri de grâu. La data de 01 mai s-a aplicat un fungicid pe bază de tebuconazol. În funcţie de combinaţia gazdă-parazit, situaţiile au evoluat de la tratament fitosanitar care putea să nu fie făcut şi până la nevoia aplicării a unui tratament fitosanitar în plus. Aceasta înseamnă că în practica agricolă este foarte bine ca folosirea pesticidelor să se facă în funcţie de starea fiecărei parcele.

Necombaterea bolilor foliare are consecinţe neplăcute pentru fermier, grăbind uscarea lanului. În judeţul Timiş, din cele ce am văzut, recoltatul orzului a început la 31 mai. Dar lanul în cauză a fost „ajutat” de boli să se coacă (foto 8). Totuşi, maturarea plantelor în acest an a fost mult mai timpurie şi datorită specificului climatic al anului. În situaţii de stare fitosanitară bună, în jurul datei de 08 iunie au cam început să intre combinele în plantaţiile de orz şi de rapiţă. Deşi la această dată mulţi încă mai lucrau la pregătirea combinelor.
Vă dorim vreme şi vremuri bune!

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217

Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/217 (ediţia 1-31 iulie 2018)