O bătălie politică acerbă în Parlamentul European (PE) ameninţă viitorul unui proiect de lege care impune obiective de restaurare a ecosistemelor. Este un text cheie al aşa-numitului Green Deal, respins categoric de europarlamentarii conservatori.
Partidul Popular European (PPE), principala forţă politică din PE, solicită retragerea definitivă a textului. Motivul invocat? Ar putea ameninţa producţia agricolă. Această respingere este considerată oportunistă de către apărătorii proiectului, având în vedere alegerile din 2024. Textul propus la jumătatea anului 2022 de Comisia Europeană impunea celor 27 de state membre refacerea până în 2030 a ecosistemelor pe 20% din zonele terestre şi maritime ale Uniunii Europene, apoi pe toate zonele afectate de poluare sau de exploatare intensivă (păduri, pajişti etc.) până în 2050.
„Un cec în alb”
Compromisul întocmit de comitetul de mediu ar modifica acest obiectiv, prin impunerea unor măsuri de restaurare, până în 2030, a 30% din ecosistemele deteriorate, în conformitate cu acordul semnat la Conferinţa ONU pentru biodiversitate (COP15) de la Montreal. Proiectul prevede, de asemenea, extinderea unor zone „de mare diversitate” (garduri vii, iazuri, turbării) cu obiectivul indicativ ca acestea să reprezinte 10% din suprafaţa agricolă a UE. „Studiul de impact furnizat nu precizează impactul pentru producţia agricolă, ariile protejate, costul vieţii… Ni se cere să semnăm un cec în alb, fără frână de urgenţă dacă lucrurile merg prost”, crede Esther de Lange, vice-preşedintele PPE.
CE SPUN FERMIERII?
Un amendament depus de formaţiunile de dreapta şi susţinut de extrema dreaptă privind respingerea textului nu a obţinut, pe 15 iunie, o majoritate în comisia de mediu, iar acest vot ilustrează diviziunile profunde: 44 de voturi pentru, 44 împotrivă, nici o abţinere. „Remiza perfectă între oponenţii şi susţinătorii proiectului arată în ce măsură acest text prost pregătit şi prost documentat este principala problemă pentru europarlamentari”, a reacţionat Copa-Cogeca într-un comunicat de presă. Potrivit reprezentanţilor fermierilor europeni, „responsabilitatea revine în totalitate Comisiei Europene, care nu a realizat studiile necesare cuantificării tuturor impacturilor care ar fi făcut posibilă propunerea unei soluţii de durată şi a unui consens acceptat de toţi”.
