REGULĂ

Hrănirea vacilor de lapte dintr-o fermă se efectuează cu o raţie de bază formată din fibroase, suculente, grosiere în schimb concentratele se stabilesc pentru fiecare animal în funcţie de producţia de lapte şi de stadiul lactaţiei în care se află.

 În principiu, această regulă trebuie înţeleasă că prin furajele voluminoase ale unei raţii de bază se vor asigura cerinţele în energie şi substanţe nutritive pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi în funcţie de calitatea acestora şi pentru o producţie de 10-12 l lapte iarna respectiv 12-15 l lapte vara.

Astfel pentru o vacă cu masa corporală de 600 kg şi o producţie de lapte de 10-12 l trebuie să-i asigurăm zilnic 13,8 UNL şi 1115 g PDI (proteină digestibilă la nivel intestinal).

Dacă dispunem şi alcătuim o raţie de bază formată din cca 8 kg fân de lucernă şi 30kg siloz de porumb cu boabele în pârgă, în conformitate cu datele de valoare nutritivă asigurăm 14,4 UNL şi 1138 g PDIN respectiv 1160 g PDIE ceea ce satisface necesarul energetic şi proteic al animalului care a fost menţionat mai sus.

Dacă vaca se află într-o fază ascendentă a lactaţiei şi producţia de lapte este mai mare, pentru a se pune în valoare potenţialul productiv al animalului se va recurge la nutreţurile concentrate de producţie.

Un astfel de amestec de concentrate se poate constitui din cca. 66% uruieli de cereale, 30% şroturi la care se adaugă sare 1%, cretă furajeră 1%, fosfaţi 0,5% şi premix vitamino-mineral 1%, ajungându-se la cca 0,95 UNL şi 80-85 g PDI. Ştiind că pentru 1 l lapte cerinţele sunt de 0,52 UNL şi 48 g PDI în funcţie de producţia suplimentară de lapte mulsă se stabilesc noile valori de necesar şi respectiv cantitatea de concentrate care trebuie administrată.

În funcţie de nivelul productiv al vacii, cantitatea zilnică de concentrate care se administrează este de cca 1 kg pentru 2 litri de lapte care se mulg în plus peste producţia de 12 litri.

Ponderea concentratelor în structura raţiilor furajere în funcţie de starea fiziologică şi de evoluţia curbei de lactaţie poate să varieze de la 0% la vacile cu producţii mici şi aflate spre sfârşitul lactaţiei până la 60-65% la vacile performante în primele 100 de zile de lactaţie.

Numărul de tainuri în care se administrează concentratele se va corela cu cantităţile prevăzute în raţiile furajere astfel se recomandă să se dea într-un singur tain cantităţile de până la 3 kg, în două tainuri, cantităţile de 6 kg şi în trei tainuri când sunt prevăzute mai mult de 6 kg.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005