Anul a fost dezastruos pentru mulţi dintre producătorii agricoli buzoieni, producţiile de grâu obţinute au fost extrem de slabe, situându-se, în urma celor mai optimiste evaluări, la jumătatea celor de anul trecut.

Potrivit situaţiei centralizate la Direcţia pentru Agricultura Judeţeană Buzău, la nivelul judeţului, în anul agricol 2021/2022, s-a semănat cu cereale păioase de toamnă (grâu, triticale şi orz) o suprafaţă de circa 56.000 de hectare.

Producţii extrem de scăzute, zeci de mii de hectare calamitate

Recoltele rezultate au fost extrem de mici, în funcţie de zonă, variind de la o medie pe hectar de 4.500 kg şi până la 500 kg!  

De asemenea, comisiile judeţene au terminat de evaluat gradul de afectare a culturilor agricole înființate în toamna anului trecut. Seceta pedologică şi atmosferică severă a calamitat aproximativ 35.000 de hectare ocupate cu semănături, în proporţie de 65 şi 70 la sută.

Pagube însemnate sunt semnalate şi la culturile prăşitoare de primăvară, unde lipsa de precipitaţii a produs un dezastru nemaiîntâlnit!

Chiar dacă în zona de munte a plouat aproape zilnic, pe câmpie e secetă cumplită !   

Pe 15 mii de hectare unde sistemele de irigaţii sunt funcţionale, echipamentele de udare lucrează din plin, pentru a salva din uscăciune culturile prăşitoare de primăvară.  

Fermierii vor să renunţe la rapiţă!

„Problema cea mai spinoasă – recunoaşte Cosmin Florea, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană Buzău -, este că fermierii sunt hotărâţi să nu mai semene, dacă nu sunt condiţii cât de cât satisfăcătore; ei nu vor să rişte banii. Mulţi sunt hotărâţi să lase terenul în aşteptare, în conservare şi să vadă ce se întâmplă în iarnă”.

Inginerul Valeriu Călin, din Merei, este unul dintre aceştia. „La noi e secetă cumplită, nu se poate pregăti terenul pentru semănat rapiţă. La momentul acesta nu ştiu dacă am să pun sau nu. Aveam de gând să înfiinţez 100 de hectare de rapiţă, solul nu are pic de umiditate şi nu am siguranţa că va ieşi cultura din pământ. Dacă nu răsare, sunt bani pierduţi!”, ne-a declarat fermierul.   

Acesta se arată destul de mâhnit de faptul că are culturile prăşitoare calamitate. Porumbul pe 170 de hectare e tot calamitat; iar floarea soarelui (80 de hectare) e pe 90 la sută arsă de uscăciune.

Grâul l-a salvat de la dezastru!

„Grâul s-a făcut, dar nu extraordinar. Am cultivat 100 de hectare cu grâu şi am obţinut puţin peste trei tone la hectar, în medie. Pentru arendă am reţinut o parte din recoltă şi restul am vândut; sunt mulţumit că am obţinut un preţ bunicel de 1.700 lei tona. Eu cred că va creşte, în continuare, preţul la grâu, are căutare. Rapiţa a fost slabă; abia am reuşit de am recoltat aproximativ o tonă la hectar şi am avut 100 ha cultivate”, ne-a declarat fermierul care nu a semnat „contracte înainte pentru că e o prostie; angrosiştii te jupoaie, dacă nu le îndeplineşti la buche.” 

Deocamdată, Valeriu Călin nu a luat îngrăşămintele pentru că „sunt extraordinar de scumpe (unele au preţuri de cinci ori mai mari), seminţele, ca şi toate inputurile pentru agricultură, sunt tot mai costisitoare şi de calitate slabă. Vă repet, dacă nu am condiţii la rapiţă, nu semăn! Însă eu tot sper că va ploua!”

La Vâlcelele, 6.000 de hectare cu culturi distruse de secetă

În comuna Vâlcelele, situată în extremitatea nord-estică a judeţului, seceta a lovit crunt. Întreaga suprafaţă cultivată cu prăşitoare de primăvară (porumb şi floarea soarelui) de peste 6.000 de hectare este calamitată. Agricultorii şi-au luat gândul de la recolte şi au scos tocătoarele în lanuri.

“Acolo, însă, unde nu au căzut precipitaţii, avem pierderi de cultură care înseamnă şi compromiterea totală a unor suprafeţe. Am fost la Vâlcele. Am fost acolo la orele 12 noaptea, la Buzău. Acolo e numai praf. Noaptea, de regulă, se găsește o rouă în cultură, acolo nu există; porumbul a murit”,a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii la un post de televiziune.

În România, seceta a calamitat peste 200.000 ha de culturi agricole

Suprafaţă totală afectată de secetă se ridică la 205.257 hectare în 25 de judeţe, peste 60% din această suprafaţă fiind cultivată cu grâu şi triticale, a anunţat MADR.

Din totalul suprafeţei raportate, 126.373 ha cultivate cu grâu şi triticale au fost distruse de secetă, urmează suprafeţele cultivate cu orz, orzoaică, ovăz şi secară – 20.714 ha, rapiţă – 21.837 ha , porumb – 21.419 ha, soia – 1.533 ha, mazăre – 505 ha, floarea-soarelui – 7.581 ha, plante furajere – 1.055 ha, alte culturi – 3.863 ha.

Potrivit ministerului Agriculturii, au comunicat suprafeţe afectate de secetă judeţele: Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Dâmboviţa, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.

Marian MUŞAT