De pildă, buruienile sunt adversari permanenți, indiferent de zona agricolă. După mulți ani de tehnologie agricolă bine și responsabil aplicată, rezerva de sămânță de buruieni din sol este încă apreciabilă. De aceea, folosirea (responsabilă) a erbicidelor este încă una dintre verigile tehnologice larg răspândite și necesare.

Cum gestionați problema buruienilor din lucerniere?
Nu pot înțelege de ce în foarte multe cazuri cultura convențională de lucernă nu se erbicidează preemergent. Plăntuțele de lucernă răsar și, imediat după răsărire, au creștere lentă, dar sunt puternic concurate de buruieni (foto 1 și foto 2). După ce problemele sunt bine instalate, încep căutările: – „Cu ce pot erbicida lucerna?” Desigur că sunt și erbicide postemergente. Dar ele se pot aplica după o anumită fenofază a culturii de lucernă. Aplicate prea devreme, induc și ele stres (pe lângă competiția cu buruienile) și provoacă chiar pierderi de plante. În medalionul din foto 2 este un detaliu despre cum ar trebui să arate o lucernieră după răsărit (mostră din unele zone din aceeași parcelă).

Răspunsul soiului la norma de semănat
Am intrat deja în epoca optimă de semănat pentru grâul de toamnă. Și al treilea element de cost (primul constând în lucrările solului, al doilea fiind sămânța) este norma de semănat. În ciuda unor recomandări „din epoca de piatră a agriculturii” (de tipul „noi recomandăm 150 kg/ha”), norma de semănat are variabile care determină variații importante pentru același soi. Cele mai importante influențe sunt aduse de densitatea de semănat exprimată în boabe/mp și masa a 1.000 de boabe, urmate de facultatea germinativă.
Reamintim că norma de semănat (N) se calculează după formula:

N (kg/ka) = ((Densitatea x MMB) / (Germinația x Puritatea)) x 100

Dacă MMB, Germinația și Puritatea sunt elemente care definesc calitatea seminței ca material biologic, singurul element asupra căruia fermierul poate decide este densitatea de semănat. Dincolo de o serie de teorii și practici recomandate, vă prezentăm rezultatele din două dintre experiențele noastre.
În anul 2013, experiența s-a făcut în ferma Maxagro (foto 3) din localitatea Gătaia (jud. Timiș) pe două soiuri de grâu: Adelaide (timpuriu) și Mulan (semitardiv). Au fost folosite cinci densități (300, 400, 500, 600, 700 boabe germinabile) și trei trepte de fertilizare (120:60, 180:60 și 180:90) pentru fiecare soi. Data semănatului – 23 octombrie.
În anul 2014, experiența s-a făcut în ferma Stațiunii Didactice Timișoara (foto 3) pe soiul Altigo și șase densități de semănat (250, 350, 450, 550, 650, 750 b.g.). Data semănatului: 26 octombrie. În urma acestor experiențe (dar și a altora), putem afirma că densitatea la semănat suficientă pentru grâul de toamnă este de 400-500 boabe germinabile/mp, fiind unele diferențe între soiuri. În experiențele noastre, soiurile nu au răspuns la mărirea densității nici în cazul în care fertilizarea a fost mai consistentă. Atenție: în experiențele agricole, diferențe de 200-250 kg/ha la producții de 5-8 tone/ha nu au garanția repetabilității.
Precizăm că densitatea de 400-500 boabe germinabile/mp se referă la semănat în epoca optimă și la un teren bine lucrat. În practica agricolă survin situații în care această densitate trebuie bonificată. Cu toate acestea, dacă nevoia ar impune o densitate mai mare de 650 b.g./mp, trebuie bine cumpănit dacă se mai înființează cultura de grâu, pentru că aceasta ar presupune semănatul în condiții deosebit de nefavorabile. Din practică putem afirma că este mai profitabil să se facă încă o lucrare de pregătire a patului germinativ decât să se mărească norma de semănat.

Text și foto:
Octavian şi Mirela GULER

Articol publicat in revista Ferma nr. 18 (179) din 15-31 octombrie 2016