Din frigider la gunoi, peste 6.000 de tone de hrană ajung zilnic în România, echivalentul unui camion de mâncare pe minut. În timp ce gospodăriile sunt responsabile pentru mai bine de jumătate din această risipă, sute de mii de familii trăiesc în insecuritate alimentară.

România, țara în care un camion de hrană ajunge la gunoi în fiecare minut!

Semnalul de alarmă tras de Federația Băncilor pentru Alimente din România!

Pe 29 septembrie, întreaga lume marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Risipei Alimentare, iar România nu face excepție. Anul acesta, Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) a organizat un eveniment special la Art Safari București, pentru a atrage atenția asupra unui fenomen îngrijorător: în fiecare minut, un camion de mâncare încă bună este aruncat la gunoi în țara noastră.

Președintele FBAR, Romuald Bulai, a declarat că românii risipesc zilnic peste 6.000 de tone de produse alimentare, în timp ce numeroase familii trăiesc în condiții de insecuritate alimentară.

„Noi, ca popor, aruncăm zilnic peste 6.000 de tone de produse alimentare. Echivalentul unui camion de hrană la fiecare minut. În același timp, foarte multe persoane se confruntă cu lipsa hranei. Este un flagel contemporan și o realitate dură”, a subliniat Bulai, citat de Agerpres.

Cine aruncă cel mai mult din frigider: companiile sau populația?

Întrebat de jurnaliști despre sursa principală a risipei, Bulai a precizat că peste jumătate din cantitatea de alimente aruncate provine de la consumatori, adică din gospodării.

• Retailerii și companiile au devenit mai atenți la gestionarea stocurilor.
• Totuși, obiceiurile de consum ale populației continuă să fie principala cauză a pierderilor.

Pe scurt, nu marile lanțuri comerciale sunt cei mai mari „vinovați”, ci fiecare dintre noi, în propria bucătărie.

Dimensiunea europeană a fenomenului

Problema nu este doar una locală. În Uniunea Europeană, se risipesc anual peste 59 de milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă aproximativ 132 kg pentru fiecare persoană, potrivit Eurostat.

În România:

• 72 de kilograme de alimente sunt aruncate anual de fiecare român acasă.
• Cantitatea ar fi suficientă pentru a hrăni un copil timp de o lună.

Astfel, România se aliniază unei tendințe globale, dar impactul este resimțit mai acut într-o țară unde mii de familii trăiesc sub pragul sărăciei.

A fost actualizată legislația privind diminuarea risipei alimentare. Ce obligații au agenții economici?

„Arta de a nu risipi nimic” – expoziția care transformă mâncarea în mesaj

Pentru prima dată în România, risipa alimentară a devenit subiect central al unei expoziții de artă. Sub titlul „Arta de a nu risipi nimic”, evenimentul organizat de FBAR la Art Safari, cu sprijinul Edenred România și Lidl România, îmbină arta vizuală cu educația civică.

Vizitatorii sunt invitați să privească hrana dintr-o perspectivă diferită: cu prețuire, responsabilitate și respect pentru resurse.

Expoziția reunește:

• lucrări ale unor artiști consacrați precum Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Mihai Mureșan sau Adrian Ghenie;
• instalații interactive care ilustrează transformarea alimentelor din produse consumabile în risipă;
• mesaje educative dedicate mai ales tinerilor.

Astfel, arta devine un instrument de conștientizare și un apel la schimbarea mentalităților.

FBAR și misiunea de a transforma risipa în solidaritate

Dincolo de evenimente simbolice, Federația Băncilor pentru Alimente din România are o activitate concretă și constantă. Rețeaua națională cuprinde 9 bănci regionale – în București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.

Rezultatele obținute până acum sunt semnificative:

• 37.000 de tone de alimente recuperate din 2017 până în prezent.
• Peste 74 de milioane de porții de mâncare distribuite către comunități vulnerabile.
• Colaborarea cu 863 de ONG-uri care susțin aproximativ 325.000 de persoane aflate în dificultate.

Pe lângă distribuția de hrană, FBAR desfășoară campanii educaționale în școli, companii și organizații, pentru a schimba mentalități pe termen lung.

Cum putem reduce risipa alimentară în viața de zi cu zi

Problema risipei nu poate fi rezolvată doar prin politici publice sau acțiuni ale ONG-urilor. Fiecare consumator are un rol esențial. Câteva soluții simple:

• planificarea cumpărăturilor și evitarea achizițiilor impulsive;
• depozitarea corectă a alimentelor pentru a le prelungi durata de viață;
• folosirea resturilor alimentare pentru noi rețete;
• donarea surplusului către bănci de alimente sau asociații caritabile.

După cum a subliniat Romuald Bulai, este nevoie de solidaritate și generozitate, dar și de atenție la obiceiurile zilnice care, însumate, fac diferența.

De la risipă la responsabilitate

România trăiește paradoxul unei abundențe risipite în paralel cu o sărăcie persistentă. Statisticile arată cifre reci, dar realitatea din teren le transformă în povești dramatice: familii care nu au ce pune pe masă și, în același timp, tone de hrană care ajung la gunoi.

Mesajul FBAR este unul clar: schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Ziua Internațională de Conștientizare a Risipei Alimentare nu trebuie să fie doar un prilej de reflecție anuală, ci un punct de plecare pentru un comportament mai responsabil, în fiecare zi.