Dronele sunt un instrument recent şi încă mai puţin matur în ceea ce priveşte noile tehnologii care conduc la dezvoltarea agriculturii de precizie, dar este posibil ca în viitor acestea să aibă în viaţa fermierilor un rol apropiat de cel al tractoarelor din zilele noastre.

Drona – cum era folosită?

La început dronele au fost folosite pentru a capta imagini – o simplă imagine aeriană a terenurilor agricole adaugă acestora o valoare deosebită. Practic, fermierii puteau să „zboare” peste câmpurile lor şi să observe eventualele probleme: variaţia densităţii plantelor, culoarea frunzelor, probleme ale sistemelor de irigaţii, atacuri ale dăunătorilor etc. Imaginile respective ajutau fermierii să-şi planifice mai bine viitoarele lucrări agricole. Foarte curând după aceasta au apărut programele care produceau hărţi „de sănătate” ale culturilor, pentru a identifica zonele cu pierderi potenţiale de randament.

Tipuri de dronă, după construcţie

După tipul platformei aeriene, dronele cele mai folosite sunt acum configuraţiile multi-rotor şi cele cu aripi fixe.

1.  Configuraţiile multi-rotor (cu mai multe motoare, respectiv elice) pot menţine foarte uşor o poziţie fixă/stabilă în timpul zborului şi sunt uşor de pilotat (cu ajutorul telecomenzii). Dar acestea au o autonomie limitată şi întâmpină o mai mare rezistenţă la zbor.
2. Modele cu rotor unic – asemănător unui elicopter au, în general, o eficienţă mai mare faţă de cele multi-rotor, dar necesită o tehnică de pilotaj mai complexă şi sunt mai scumpe.
3. Configuraţia cu aripi fixe, asemănătoare cu un avion, pot acoperi zone mari, dar nu îşi pot menţine poziţia „la punct fix” şi sunt mai greu de pilotat.

Dimensiunea dronelor este corelată cu forma constructivă a lor: de la foarte mici (dimensiunea unei insecte!!!) şi până la drone de mare capacitate, care pot să transporte greutăţi de mai multe kilograme şi chiar drone „taxi” pentru transport persoane. Fiecare dronă este adaptată ca dimensiune domeniului de utilizare.

Dronă = „vehicul aerian fără pilot” / UAV – Unmanned Aerial Vehicle

Senzori şi camere cu care poate fi dotată o dronă

• camere pentru imagini statice;
• camere video;
• camere multispectrale: pentru identificarea deficienţelor de nutrienţi, daunele dăunătorilor, nevoia de îngrăşăminte şi chiar calitatea apei;
• camere hyperspectrale: folosite pentru a analiza nutrienţii plantelor, bolile plantelor, calitatea apei şi compoziţia chimică a suprafeţelor;
• LiDAR: senzori laser care produc modele 3D;
• senzori termici: urmăresc temperatura suprafeţei terenului şi plantelor.

Date aeriene accesibile fermierilor

Dronele fac tehnologia de achiziţie a datelor aeriene accesibilă chiar şi pentru operatorii mici, respectiv fermierii cu exploataţii de mici dimensiuni, prin reducerea costurilor de achiziţie, în comparaţie cu metodele tradiţionale precum sateliţii. Această piaţă creşte pe măsură ce tot mai mulţi fermieri se familiarizează cu tehnologia şi costurile scad.

Imagini captate de camere multispectralede pe o dronă

Ce informaţii îţi poate oferi o dronă?

Platformele moderne oferă soluţii de colectare şi analiză a datelor cu ajutorul cărora sunt captate uşor şi rapid mii de imagini multispectrale de înaltă rezoluţie şi care sunt apoi suprapuse şi interpretate pentru a produce hărţi de prescripţie detaliate pentru orice diverse acţiuni, de la infestări cu boli şi dăunători, până la impactul condiţiilor meteo şi irigarea necorespunzătoare.

O dronă identifică buruienile - sursa: Dronewerkers

Erbicidarea „în puncte”

Una dintre utilizările recente ale dronelor se referă la pulverizarea substanţelor pentru protecţia plantelor „direcţionat”/localizat (spot spraying) doar asupra buruienilor sau a zonelor infestate.
Această aplicare „în puncte” a substanţelor pentru protecţia plantelor se face în urma detecţiei (cu ajutorul camerelor multispectrale) a poziţiei buruienilor (localizate GPS). Există posibilitatea ca atât localizarea buruienilor cât şi mai apoi aplicarea produselor de protecţia plantelor să se facă direct de către drone, pentru suprafeţe mici.

Stiaţi că… ?

50% din îngrăşăminte şi 85% din pesticide nu ajung unde trebuie. (sursa: Sondaj USDA, S.U.A.).

Cât costă o dronă?

Preţul variază de la cca. 1.500 euro pentru o „simplă” dronă (dotată doar cu cameră foto/video) şi poate depăşi 20.000 euro pentru o dronă comercială, dotată cu camere multispectrale sau cu instalaţie de pulverizare. Dronele pot fi şi închiriate odată cu serviciile agronomice, de la companii specializate.