Alexander Degianski, tânărul fermier care lucrează 5.000 de hectare în judeţul Timiş, şi-a exprimat recent punctul de vedere cu privire la posibila aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană şi impactul acesteia asupra agriculturii româneşti.

„România a trecut prin nişte procese serioase de aliniere la standardele impuse de Uniunea Europeană şi nu a fost deloc uşor”, afirmă acesta. Din perspectiva sa, acceptarea Ucrainei în UE în condiţiile actuale, caracterizate de o situaţie economică, financiară şi energetică precare, ar putea destabiliza blocul comunitar.

Degianski atrage atenţia asupra riscurilor pentru fermierii români. „Să nu credeţi că ţările din vestul Europei n-au suferit când a intrat România şi Bulgaria în UE. Pentru că s-a mărit suprafaţa arabilă a Uniunii Europene cu 14-15 milioane de hectare. Dacă se va întâmpla totuşi asta, ar trebui să existe anumite compensaţii pentru fermieri. Să ne asigurăm că nu va exista o politică de dumping, că nu va fi o politică inflaţionistă”, avertizează bănăţeanul, precizând totodată că integrarea Ucrainei va necesita investiţii masive în reconstrucţie.

Comerţul la Marea Neagră – o problemă gestionabilă

Referitor la impactul comerţului ucrainean asupra Portului Constanţa, fermierul consideră că situaţia s-a stabilizat. „La început a fost o sufocare, acum lucrurile au început să fie relativ gestionate normal. Evident, trebuia de la început să existe zone special dedicate comerţului UE şi non-UE”, consideră Alexander. Pe de altă parte, el insistă asupra faptului că prioritatea trebuie acordată producătorilor locali. „Nu este normal ca cerealele din Ucraina să ajungă să mucegăiască, dar nici nu se poate ca grăul ucrainean să aibă prioritate faţă de grăul românesc sau european”, afirmă acesta.

Valorificarea superioară a producţiei

În opinia lui Alexander Degianski, procesarea cerealelor ar trebui să devină o prioritate pentru ţara noastră. „România are nevoie de maximum 3,5 milioane tone de grâu pe an pentru consumul intern, indiferent care ar fi acela. Nimic mai mult! Restul este surplus, care, în mod normal, trebuie valorificat printr-o valorificare superioară: să faci făină, aluat, covrigi şi aşa mai departe”, explică tânărul fermier.

El subliniază că investiţiile în procesare trebuie făcute cu precauţie, în funcţie de oportunităţile de desfacere. Ca să faci o procesare în fermă, spune el, trebuie să ai şi asigurarea desfacerii produselor finite. Nu doar să ai o clientelă pentru ceea ce produci, ci trebuie să şi asiguri o uniformitate şi o continuitate a calităţii pentru ceea ce produci. Adică nu merge să ai azi un anumit gust la pâine, iar mâine să fie alt gust. Trebuie să ai toate standardele la punct, argumentează Alexander.

Inflaţia inputurilor şi nevoia de stabilitate

În final, administratorul societăţii atrage atenţia şi asupra dezechilibrelor economice din agricultură, generate de inflaţia preţurilor la inputuri. „Noi am avut parte de o inflaţie de 60% în ultimii ani al preţurilor la inputuri, în timp ce preţurile la cereale au crescut cu 15%. Suntem într-o situaţie grea. Oricine vrea să zică că e bine se ascunde după degete sau spune minciuni”, concluzionează acesta.

Citeşte şi:
Ce crede ALEXANDER DEGIANSKI despre tarifele lui TRUMP!?

El consideră că fermierii nu au nevoie de despăgubiri, ci de stabilitate. „Acum vorbim de gestionarea pierderilor. Costurile pe hectar au crescut, salariile au crescut, tehnologia e mai scumpă. Iar noi suntem pe o piaţă globală şi este greu să contracarezi preţurile de vânzare a cerealelor când te raportezi la piaţa internaţională”.