Rentabilitatea unei ferme poate crește atunci când inputurile sunt reduse și randamentele culturilor pot fi menținute. În cazul fermelor vegetale, dar nu numai, cheia este să crești mai întâi sănătatea solului!

Reducerea inputurilor, a costurilor, în acelaşi timp cu păstrarea (sau chiar creşterea) profitabilităţii fermei cere mult efort şi determinare. Iată şapte sfaturi prin care vă puteţi atinge obiectivul!

7 SFATURI PENTRU REDUCEREA COSTURILOR

1. Agricultura regenerativă este o abordare holistică, integrată, de management al fermei, ce se concentrează pe consolidarea sănătății solului, creșterea biodiversității, îmbunătățirea ciclului apei, captarea carbonului prin fotosinteză și creșterea rezistenței la schimbările climatice.

Agricultura regenerativă nu este o practică specifică, ci mai degrabă o varietate de tehnici de agricultură sustenabilă utilizate într-o anumită combinație. Aceste practici pot include reducerea prelucrării mecanice a solului sau no-till, aplicarea redusă de inputuri, diversificarea culturilor şi rotația, culturi de acoperire, integrarea animalelor şi protejarea mediului.

Spre deosebire de strategiile de atenuare a schimbărilor climatice, care se concentrează pe „reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, principiul agriculturii regenerative înseamnă în primul rând captarea dioxidului de carbon din atmosferă prin creșterea plantelor şi „transferul” acelui dioxid de carbon în sol. Aceasta este (poate) cea mai bună practică actuală pentru eliminarea gazelor cu efect de seră care sunt deja în atmosferă.

2. Sănătatea şi fertilitatea solului. Biologia solului transformă materia organică pentru sol și pentru culturi. Alternarea culturilor de bază/culturi de acoperire hrăneşte biologia solului, stabilizând nutrienții din sol și făcându-i mai disponibili pentru culturi. Menţinerea solului „acoperit” o perioadă cât mai lungă de timp contribuie la menținerea fertilităţii solului şi creşterea conţinutului de materie organică.
3. Reducerea dozelor de îngrăşăminte chimice. Pentru calcularea dozei de îngrăşăminte luaţi în calcul producţia dorită, având în vedere contribuţia cu azot (şi alte elemente) a culturilor de acoperire şi rezervele anterioare din sol.

Aplicaţi îngrăşămintele cât mai aproape de rădăcina plantelor, pe rând şi în perioada optimă, astfel veţi creşte absorbţia la nivelul plantelor şi evitaţi risipa. Combateţi buruienile şi reduceţi competiţia lor cu plantele de cultură pentru nutrienţi.

4. Evitaţi folosirea subsolierelor mecanice (foarte costisitoare) şi a lucrării mecanice agresive a solului. Reduceţi compactarea/tasarea solului cu ajutorul rădăcinilor culturilor de acoperire. Folosiţi amestecuri din mai multe specii de plante pentru culturile de acoperire, care menţin „rădăcinile vii în pământ” cât mai mult timp posibil, chiar pe tot parcursul sezonului de vegetație.
5. Utilizați culturi de acoperire pentru a reduce presiunea buruienilor. Culturile de acoperire pot „sufoca” buruienile şi întrerup ciclul de reînsămânţare al acestora.
6. Adăugaţi „animale” la sistemul de cultură. Folosiţi cât mai des posibil gunoi de grajd pentru a creşte aportul de materie organică şi îngrăşăminte în sol. Dacă este posibil, folosiţi turme de animale (în special oi) pentru a păşuna cultura de acoperire. Gunoiul de grajd și urina animalelor hrănesc microorganismele din teren şi stimulează creșterea fertilității solului. Pe măsură ce sănătatea solului crește, terenul devine mai rezistent la schimbările vremii şi inclusiv la păşunat.
7. Testați practici și rate de aplicare pe suprafeţe mici de teren pentru a măsura impactul reducerii inputurilor şi implicit a costurilor asupra profitabilității. Orice practică nouă necesită o „curbă de învăţare” şi adaptare a tehnicilor la specificul fermei.

Atunci când doriţi să adoptaţi o combinație nouă de tehnici şi culturi, beneficiile nu vor fi rapide şi evidente. Uneori este nevoie de mai mult de un ciclu de rotaţie diversă pentru a observa efectele benefice. De asemenea, odată cu reducerea inputurilor şi renunţarea la o parte din tratamentele chimice şi lucrări ale solului, va exista un „răspuns” imediat şi relativ agresiv al buruienilor, bolilor şi dăunătorilor. Tocmai de aceea, la început este necesar să testaţi, să experimentaţi în parcele mici fiecare nouă tehnică şi practică, având drept martor un modul convenţional. După orice schimbare este normal să apară o mică scădere a randamentului, dar odată cu schimbarea biologiei solului, recoltele revin la normal.

Construirea unui sol sănătos necesită timp. Învăţaţi, perseveraţi şi rezultatele vor apărea! Aveţi răbdare!

RECOMANDĂRI. PE SCURT

1. Practicaţi agricultura regenerativă.
2. Dezvoltaţi fertilitatea şi sănătatea solului.
3. Încercați să reduceți treptat dozele aplicate de îngrășăminte chimice pentru a vedea mai întâi impactul asupra randamentului.
4. Combateţi compactarea terenului prin culturi de acoperire şi cât mai puţin prin mijloace mecanice.
5. Utilizați culturi de acoperire pentru a reduce presiunea buruienilor.
6. Adăugaţi „animale” la sistemul de cultură.
7. Testați practici și rate noi de aplicare a inputurilor.

Și nu în ultimul rând, aveţi răbdare!