Despre omida fructificațiilor s-au scris multe articole. De la un an la altul populația acestui dăunător din lanurile de porumb este din ce în ce mai numeroasă. Putem proteja eficient culturile?
În ultimii ani, acest dăunător este monitorizat prin amplasarea capcanelor feromonale în lanurile de porumb, în diferite regiuni din țară. Rezultatele sunt îngrijorătoare.
UN DĂUNĂTOR BINE ASCUNS…
În timpul curbei maxime de zbor, în decurs de o săptămână sunt câteva sute de capturi la o singură capcană!
O femelă poate depune până la 1000 de ouă, deci număr mare de fluturi înseamnă posibilă invazie de larve. Helicoverpa armigera este, mai degrabă, un dăunător ascuns al porumbului. La această cultură atacul este mai puțin vizibil. Numai dacă se îndepărtează pănușile putem vedea boabele atacate, mai ales în treimea superioară a știuletelui.
În general pagubele cantitative nu sunt foarte mari. Cel mai probabil acestea sunt de ordinul câtorva sute de kilograme pe hectar. Dar, odată cu atacul omizii fructificațiilor poate să vină un pericol ascuns, mult mai mare decât dăunătorul în sine. Și anume, micotoxinele.
CALE LIBERĂ PENTRU MICOTOXINE
În urma atacului la știuleți, pe leziunile produse de larve se pot instala ciupercile Fusarium graminearum, Fusarium verticillioides sau Aspergillus flavus. Micotoxinele produse de aceste ciuperci contaminează cariopsele de porumb, care pot deveni toxice pentru animale și oameni. Cele mai periculoase micotoxine sunt deoxynivalenol, zearalenon, fumonisine sau aflatoxine.
Dacă sunt depășite limitele maxime admise, fermierii nu își vor putea valorifica producția, cu consecințe negative asupra profitabilității lor. De aceea este foarte important ca porumbul să fie protejat de atacul omizii fructificațiilor.
Dacă dăunătorul este ținut deoparte avem toate șansele să avem un porumb fără micotioxine.
Despre protecția culturii porumbului este ușor de zis, dar mai greu de făcut. În primul rând, la momentul apariției în masă a insectelor aparținând celei de-a doua generații, porumbul este înalt (2 metri sau mai mult). Asta înseamnă că pentru efectuarea tratamentului este nevoie de mașini autopropulsate, cu gardă mare la sol. Nu toți fermierii își pot permite acest lucru.
COMBATEREA CU AJUTORUL DRONELOR SPECIALIZATE
În prezent există drone cu care pot să fie făcute tratamente fitosanitare, inclusiv la porumb, pentru combaterea omizii fructificațiilor.
Avantajul tratamentului cu drona este folosirea unei cantități mai mici de substanță activă și aplicarea cu precizie a insecticidului. Din păcate, există și dezavantaje. Cel mai mare este legat de autonomia de zbor. De asemenea, pentru folosirea dronelor trebuie ca personalul să fie instruit.
Există deja firme pe piață care folosesc drone pentru tratamente fitosanitare, dar mai este mult până departe.
MOMENTUL OPTIM PENTRU EFECTUAREA TRATAMENTULUI
Teoretic, tratamentul se face la momentul zborului în masă al fluturilor aparținând acestei specii. Dar când este acesta?
Aici intervine monitorizarea zborului insectelor. Se amplasează capcane feromonale în lanurile de porumb. Acestea se verifică de cel puțin două ori pe săptămână. În acest fel se știe cu precizie momentul apariției primilor fluturi și apoi a creșterii numărului de capturi.
Dar aici intervin alte provocări. Cine citește capcanele? Cine are răbdare să numere fluturii din capcane? În timpul curbei maxime de zbor, pot să fie și câteva sute de fluturi capturați. Vă dați seama cât timp ia să numeri atâția fluturi… Aici intervine sistemul automat de monitorizare.
Aceste sisteme sunt alcătuite din capcane entomologice feromonale, de tip delta, dotate cu camere de luat vederi, ce transmit în timp real datele zilnice cu insectele capturate în capcane, la un calculator sau telefon mobil. În acest mod se poate determina cu exactitate apariția adulților primei generații, precum și curba de zbor a acestora.
MONITORIZAREA DIGITALĂ
În ultimul deceniu, una dintre direcțiile cercetărilor agricole este orientată spre monitorizarea insectelor dăunătoare prin folosirea noilor tehnologii digitale, cum ar fi sistemele „Trapview”, „Z-trap” sau „OEOS”. Teoretic, totul este perfect. Nu mai se pierde timpul cu citirea capcanelor clasice, mai ales că fermierii nu sunt entomologi. Softul capcanei „inteligente” se ocupă de acest lucru.
Fermierul vede pe telefonul mobil pozele cu capturile, precum și avertizarea pentru efectuarea tratamentului, atunci când este cazul. Numai că și aici intervin problemele. Prima este legată de costul acestui sistem. De exemplu, sistemul sistemul automat „Trapview” poate să fie închiriat. O capcană automată poate acoperi 5-10 hectare. Prețul închirierii pe an este de 1000 de euro. Cine vrea să cumpere aceste sisteme trebuie să scoată și mai mulți bani din buzunar.
O altă provocare este legată de asigurarea securității în câmp a sistemelor automate de monitorizare. Acestea sunt foarte „atractive” și pot dispărea din câmp. Dispar destul de frecvent din câmp și capcanele entomologice clasice…
DIFICIL DE COMBĂTUT, DAR NU IMPOSIBIL!
După cum vedeți este dificil să combatem omida fructificațiilor din cultura porumbului. Putem să prevenim, pe termen mediu și lung atacul acestui dăunător? Răspunsul este afirmativ, prin practicarea unui asolament ca la carte, în care porumbul să revină pe aceeași suprafață după 4-6 ani. În România acest lucru este, din păcate o utopie. În multe ferme se practică monocultura porumbului.
Dacă, din punct de vedere fitotehnic, monocultura porumbului este permisă, din punct de vedere al protecției plantelor, monocultura înseamnă creșterea rezervei biologice a dăunătorilor, inclusiv omida fructificațiilor.
Vremurile când marea majoritate a fermierilor vor avea sisteme automate de monitorizare în lanul de porumb, care vor lansa alertele pe telefonul mobil iar apoi se ridică o dronă și efectuează un tratament de precizie pentru combaterea omizii fructificațiilor sunt încă foarte îndepărtate.
SECURIZAREA MONITORIZĂRII ÎN CÂMP
Un lucru ar trebui să îl înțeleagă toți, inclusiv autoritățile locale și cele centrale. Dacă nu se rezolvă problema asigurării securității echipamentelor de monitorizare automată în câmp, și nu numai, digitalizarea agriculturii în România va rămâne o poveste frumoasă, prezentă doar în revistele de popularizare și… cam atât.
Helicoverpa armigera este unul dintre cei mai periculoși dăunători ai porumbului, dar poate pune probleme și la legume (tomate, ardei, în special în august).
un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea
