2. Forma și conținutul contestației. În situația în care contestația este formulată printr-un împuternicit atunci este obligatorie prezentarea împuternicirii/mandatul-procura în original (copie legalizată sau duplicat, după caz). Avocatul va trebui să prezinte împuternicirea în original sau în copie legalizată.
În cazul în care contestatorul se află în procedură de insolvență/ reorganizare/ faliment/ lichidare și i-a fost ridicat dreptul la propria administrare, contestația va purta semnătura administratorului special/ administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz, și va fi însoțită de actul prin care a fost numit.
Atunci când contestația nu îndeplinește condițiile referitoare la depunerea ei în original/copie legalizată, precum și semnătura, atunci organele competente vor solicita contestatorului, printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, ca în termen de 5 zile de la comunicare să îndeplinească aceste cerințe. Dacă acesta nu se conformează, contestația va fi respinsă, fără a se mai antama fondul cauzei.

3. Termenul de depunere a contestației. Contestația se depune la organul fiscal emitent al actului administrativ fiscal contestat, iar la primirea acesteia se va întocmi dosarul contestației, precum și referatul cu propuneri de soluționare. Întocmirea dosarului contestației nu este obligatorie în situația în care, potrivit art. 272 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, organul emitent este competent pentru soluționarea contestației.
Ce va cuprinde dosarul contestației: contestația în original; actul administrativ fiscal atacat, în copie, precum și anexele acestuia; dovada comunicării actului administrativ fiscal atacat din care să reiasă data la care acesta a fost comunica; copii ale documentelor ce au legătură cu cauza supusă soluționării; documentele depuse de contestator și sesizarea penală în copie, dacă este cazul.
Atunci când contestația este depusă direct la organul competent de soluționare, acesta o transmite organului emitent al actului atacat, pentru a constitui dosarul contestației, pentru a verifica toate condițiile procedurale, precum și pentru a întocmi referatul cu propunerile de soluționare. Acest referat va cuprinde precizări privind îndeplinirea condițiilor de procedură, mențiuni privind sesizarea organelor de urmărire și cercetare penală, după caz, mențiuni cu privire la starea juridică a societății, precum și propuneri de soluționare a contestației, având în vedere toate argumentele contestatorului și documentele în susținere; în caz contrar, dosarul se restituie în vederea completării.
În cazul în care contestația se depune prin poștă, organul emitent al actului administrativ fiscal atacat este obligat să anexeze la dosarul contestației plicul prin care a fost transmisă contestația.
Există patru situații diferite în care se poate regăsi un contribuabil atunci când vine vorba de termenele de depunere a contestației:
• termenul de depunere a contestației se calculează pe zile libere, cu excepția cazului în care prin lege se prevede altfel; acest lucru înseamnă că nu se ia în calcul nici ziua când a început și nici ziua când s-a sfârșit termenul;
• termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare;
• termenul de 3 luni prevăzut la art. 270 alin. (4) din Codul de procedură fiscală se sfârșește în ziua lunii corespunzătoare zilei de plecare;
• termenul care, începând la data de 29, 30 sau 31 a lunii, se sfârșește într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ultima zi a lunii.
Potrivit art. 270 alin. (1) din noul Cod de procedură fiscală, contestația se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, cu excepția situației în care actul administrativ fiscal atacat nu cuprinde unul dintre următoarele elemente: posibilitatea de a fi contestat; termenul de depunere a contestației; organul fiscal la care se depune contestația. În acest caz, contestația poate fi depusă în termenul de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal.

Articol publicat in revista Ferma nr.3(164) 15-29 februarie 2016