Mulți dintre crescători consideră problema ca fiind imposibil de evitat şi, în consecinţă, şi-o asumă ca pe o pierdere economică în faţa căreia nu pot decât să se resemneze.

Această abordare negativă solicită identificarea de soluții și sugestii pentru că, în realitate, acestea există iar problema, chiar dacă e reală, nu este neapărat și de nerezolvat!

3 CAUZE ALE APARIȚIEI STRESULUI DE ÎNȚĂRCARE

Vârsta optimă la care ar trebui înţărcaţi purceii este într-adevăr un element mult analizat și studiat, în primul rând datorită implicaţiilor financiare majore, a elementelor ce privesc bunăstarea animalelor, dar şi a necesităţii de a se profita la maxim de capacitatea productivă a fiecărei scroafe din fermă.

Ca atare, dacă existența stresului de înţărcare nu poate fi contestată, înseamnă că fermierii ar trebui să identifice acele tehnici şi acţiuni care să conducă la diminuarea efectelor negative ale acestuia, probabil în cea mai traumatizantă perioadă a vieţii purcelului.

Dar care sunt, de fapt, cauzele apariției stresului de înţărcare? Pe scurt, acestea ar fi:

1. schimbări ale regimului alimentar

2. transferul în altă locație

3. separarea de mamă

SCHIMBAREA DE REGIM ALIMENTAR

Schimbarea regimului alimentar presupune trecerea totală de la consumul de lapte matern la cel de furaj solid, respectiv tranziția de la proteina extrem de digestibilă din lapte, la cea vegetală, la care tractul digestiv al purcelului nu este total adaptat.

În acest context este util de reținut:

• laptele matern reprezintă cea mai eficientă formă de digestie a nutrienţilor necesari pentru creşterea şi dezvoltarea organismului;

• laptele matern conține elemente unice ce constituie un pachet imuno-enzimatic complet;

• compuşii săi speciali asigură şi o dezvoltare normală a purcelului în plan social şi comportamental.

Elementele esențiale legate de schimbarea dietei ce ar trebui luate în calcul atunci când se ia o decizie în privinţa momentului/vârstei purcelului la înţărcare ar fi că:

1. producţia lactată a scroafei atinge punctul cantitativ maxim cam la 21 de zile de la fătare şi rămâne ridicată – chiar dacă într-un uşor declin – până la 35 de zile;
2. în cazul scroafelor cu o producţie lactată normală, purceii nu vor fi tentaţi să consume furaj prestarter până la vârsta de 13-15 zile;
3. în cazul înţărcării la 21 de zile purceii au la dispoziţie doar o săptămână pentru a-şi adapta organismul la noul tip de hrană; lipsa adaptării are ca și efecte instalarea stresului nutriţional, reducerea consumului furajer voluntar, apariţia diareei şi, implicit, probabilitatea sporită de creştere a mortalităţii;
4. amânarea cu o săptămână a momentului înţărcării – de la 21 la 28 de zile – conduce la triplarea consumului voluntar de furaj solid, ceea ce s-ar traduce într-o pregătire mult mai bună a tractului digestiv al purceilor la noul tip de hrană;
5. conţinutul ridicat în imunoglobuline al laptelui matern îi asigură purcelului o mult mai bună protecţie, comparativ oricărui ingredient prezent în furajele solide;
6. pe de altă parte imunitatea activă a purcelului, cea pe care şi-a construit-o singur prin „înfruntarea” cu germenii patogeni din adăpost, are o funcţionalitate mult mai eficientă la vârsta de 28, faţă de 21 de zile (vezi tabel).

DIFERENȚE ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTA ÎNȚĂRCĂRII

TRANSFERUL PURCEILOR ÎN CREȘĂ

Transferul purceilor proaspăt înțărcați din maternitate în creșă face parte dintre acele acţiuni imposibil de evitat în fermele comerciale actuale. Dacă în unele cazuri această mutare este relativ simplă, adică doar dintr-o hală în alta, în alte cazuri purceii sunt transferaţi în ferme separate, transportul în sine devenind o altă sursă de stres considerabilă.

Un alt element stresant îl reprezintă însăşi mutarea în boxe diferite, în care amplasarea sursei de hrană/apă nu se mai află în locurile cu care purceii s-au obișnuit.

La aceasta se mai adaugă stresul social, purcelul regăsindu-se în compania unui număr mult mai mare de „confraţi necunoscuţi”, fiind astfel obligat să înceapă de îndată o luptă acerbă de stabilire a propriei poziţii în ierarhia socială a noului grup. Există totuși sisteme actuale în care purceii sunt transferați direct în boxe de finisare amenajate special, în grupuri foarte mari, care oferă unele avantaje din perspectiva evitării agresivității excesive.  

SEPARAREA PURCEILOR DE MAMĂ

Separarea de mamă reprezintă, cel mai probabil, unul dintre elementele traumatizante majore pentru purcelul de numai 3-4 săptămâni care, brusc, se regăseşte în postura de a se „descurca” singur, într-un mediu complet nou.  În ce mod este percepută absenţa mamei ar putea fi rezumat astfel:

• pierderea protecţiei afective oferită de mamă în spaţiul restrâns al boxei de fătare;

• dispariția totală a comunicării cu mama – acele schimburi de „replici porcine” cu care purcelul era obişnuit practic să fie chemat „la masă”, dar şi să comunice mamei dacă „meniul” este neîndestulător;

• întreruperea bruscă şi totală a reflexului de a-şi lua tainul de lapte la intervale de 40-60 minute;

DE CE E DIFICIL SĂ DECIDEM MOMENTUL ÎNȚĂRCĂRII?

Luarea unei decizii în privinţa alegerii vârstei la care înţărcăm purceii nu este una simplă, ca urmare a impactului major pe care aceasta o poate avea asupra sănătății și bunăstării purcelului, dar și în privința profitabilităţii fermei.

Asigurarea unui start bun în viaţa purcelului este esenţial, dar nu şi suficient. P măsură ce creşte, cerinţele animalului se modifică permanent. De aceea este necesară corectarea imediată a oricăror deviaţii de la normalitate a condiţiilor de exploatare şi de furajare.

PRIMA ZI DIN VIAŢA PURCEILOR

Indiferent de forma de organizare și de dimensiunea fermelor, există o serie de reguli de management al purceilor, în prima lor zi de viaţă, care îşi trag raţionamentul şi esenţa din biologia acestora. Din păcate, cei implicați în îngrijirea purceilor imediat după fătare, de multe ori nu au habar despre motivul pentru care o anumită manoperă este esenţială pentru menținerea în viață a purceilor!

Click AICI și află cum trebuie îngrijiți purceii imediat după fătare!

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj-Napoca