În sezonul cald, apariţia diareei şi implicit a deshidratării este cu atât mai periculoasă cu cât animalele respective sunt expuse unor temperaturi ridicate şi în adăpost lipseşte ventilaţia. Care sunt primele semne ale deshidratării?

Starea de sănătate a unui viţel deshidratat se poate înrăutăţi rapid. Deficitul de apă şi de electroliţi, precum şi scăderea pH-ului pot provoca reacţii ireversibile şi este necesară intervenţia rapidă. De aceea deshidratarea trebuie identificată cât mai din timp, rehidratarea (prin administrarea de lichide şi electroliţi) fiind esenţială.

Atunci când pierderea de lichide raportat la greutatea corporală ajunge la 5%, efectele deshidratării devin vizibile.

Care sunt primele semne ale deshidratării?

Aspectul vizual, consistenţa, culoarea şi mirosul fecalelor sunt semne clare ale diareei la viţeii de lapte, care pot duce la deshidratare. Dar ea are şi alte cauze: boli parazitare, pneumonie, stres termic, etc.

5 semne cheie pentru evaluarea deshidratării viţeilor

1. Vigoarea şi atitudinea generală a viţelului: un viţel deshidratat este lipsit de vigoare şi va manifesta un interes redus pentru alăptare.
2. Evaluaţi reflexul de supt: puneţi un deget pe botul viţelului şi verificaţi reacţia lui. La viţeii sănătoşi (hidrataţi), reflexul de supt este puternic; la viţeii deshidrataţi – slab sau absent.
3. Pe măsură ce viţelul devine deshidratat, globii oculari se trag spre interior şi există un spaţiu între suprafeţele pleoapelor şi globii oculari. Practic, ochii apar „înfundaţi” în orbite.
4. Verificaţi elasticitatea pielii viţelului. Pentru a testa flexibilitatea pielii, se recomandă prinderea unui pliu al pielii de pe gâtul viţelului, rotirea uşoar şi apoi eliberarea acestuia. Cu cât este mai deshidratată, cu atât va dura mai mult până când pielea îşi va restabili poziţia normală. La un viţel sever deshidratat, poate dura 10 secunde sau mai mult. Aceleaşi semne pot fi vizibile şi la un viţel prea slab, cu grăsime corporală insuficientă şi aflat într-o stare proastă de întreţinere.
5. Un viţel hidratat are gingiile şi mucoasele gurii umede; când se instalează deshidratarea, ele devin lipicioase. Când apăsaţi pe mucoasa bucală a unui viţel bine hidratat, aceasta va reveni rapid la culoarea iniţială. La un viţel deshidratat, mucoasa bucală va reveni lent la culoarea normală (metoda nu funcţionează la viţeii cu gingii pigmentate cu negru).

De ce este importantă recunoaşterea deshidratării?

În mod ideal, administrarea de lichide se face pe cale orală – atât timp cât viţelul are încă un intestin funcţional. Regula generală este că dacă viţelul va sta în picioare şi suge, lichidele orale (electroliţi de bună calitate) vor fi cel mai probabil suficiente pentru a ajuta animalul să se rehidrateze.

Atunci când animalul este foarte deshidratat, lichidele rămân în stomac şi nu pot fi absorbite, deoarece tractul gastrointestinal devine nefuncţional. De obicei, dacă deshidratarea depăşeşte 10-12%, viţelul este grav afectat.

Cu cât un viţel este mai tânăr, cu atât se va deshidrata mai repede, deoarece îi lipsesc rezervele corporale pe care animalele mai în vârstă le au.

Cantitatea de electroliţi necesari pentru rehidratare

Înmulţiţi greutatea viţelului cu procentul de deshidratare. De exemplu, pentru un viţel în greutate de 50 kg, deshidratat 10% (50 x 0,1) sunt necesari 5 litri electroliţi/zi în plus faţă de hrănirea normală cu lapte. Dacă temperatura exterioară este peste 35^oC, atunci este necesară creşterea (chiar dublarea) cantităţii de electroliţi.

Continuaţi să administraţi lichide până când viţelul nu se mai confruntă cu probleme intestinale, asigurând în acelaşi timp accesul permanent la o sursă de apă proaspătă. Contactaţi medicul veterinar!

EVALUAREA GRADULUI DE DESHIDRATARE:

5-6% – fără alte semne clinice, reflex de alăptare încă puternic.

6-8% – abatere uşoară, ochi înfundaţi, revenirea pielii întinse la gât durează 2-6 secunde; viţelul încă suge, dar slab.

8-10% – viţel „deprimat”, culcat, ochii foarte înfundaţi; gingii uscate, palide; revenirea pielii durează mai mult de 6 secunde.

10-14% – stare gravă, semicomatoasă, extremităţi reci; pielea nu se va aplatiza.

Peste 14% – deshidratare şi moarte.

ATENŢIE!

• Viţeii sănătoşi sub stres termic vor bea între 6 şi 12 litri de apă pe zi doar pentru a menţine hidratarea normală.
• Viţeii grav bolnavi sub stres termic pot necesita uneori până la 20 de litri de apă pe zi pentru a înlocui cantitatea totală pierdută.