În urmă cu doi ani, după ce s-a convins că e vorba de o problemă legată de aciditatea scăzută a solului, susţinută de cartarea agrochimică, a aplicat TerraCalco – un produs care neutralizează pH-ul, asigurând maximizarea producţiei prin deblocarea elementelor nutritive pentru a fi asimilate de plante.
„În extravilanul a două comune unde lucrez terenurile administrez anual câte 500 kg la hectar de TerraCalco, îmbunătăţind, astfel, calitatea solului, ca şi viaţa microbienă şi a vietăţilor mici din pământ. În plus, nu mai am băltiri, terenurile sunt mai afânate, mai permeabile, motiv pentru care este suficientă o trecere cu Horsch Tiger şi două discuiri pentru a ieşit un pat germinativ pregătit ca pentru ceapă, cum spunem noi, agronomii”, ne-a declarat fermierul.
Rezultate notabile care justifică folosirea TerraCalco în fermă
„Înainte să folosesc TerraCalco l-am testat pe mai multe culturi cu bune rezultate. La rapiţă, am obţinut un spor de producţie de 1.500 kg/ha (3.300 kg/ha, faţă de proba martor de 1.800 kg/ha), iar la porumb, diferenţa a fost şi mai evidentă (11.200 kg la hectar, în comparaţie cu 7.000 kg/ha), exemple ce justifică pe deplin folosirea TerraCalco în fermă”, a precizat Florin Vasile Ciurdariu.
Procedura de administrare este simplă. „De exemplu, după ce am recoltat culturile aplic în mirişte 300 kg pe hectar din acest produs minune. Înainte de a însămânţa culturile de primăvară îi dăm iar 250-300 kg şi cu un combinator încorporăm produsul în sol, apoi facem însămânţarea. Anual, aplic 500 kg/ha din acest produs în două tranşe”, a explicat cultivatorul.
Două soluţii tehnologice la prelucrarea solului
De curând a însămânţat cultura de rapiţă şi urmează să pregătească terenul pentru cerealele păioase. Campania agricolă de toamnă o va încheia ca de fiecare dată cu realizarea ogoarelor.
Fermierul Vasile Ciurdariu pune preţ pe inovaţie, pe experienţa acumulată în ani. Ţinând cont de specificul pedoclimatic al terenului, a ales să aplice două variante tehnologice la amenajarea patului germinativ. „Am însămânţat 250 de hectare de rapiţă pe un teren scarificat. Pe o jumătate din suprafaţă am intervenit cu un cultivator Horsch Tiger, specializat în lucrări de suprafaţă şi de adâncime medie, şi pe cealaltă am folosit tehnologia cu două treceri cu discul în X, după care am însămânţat direct cu semănătoarea Väderstad Rapid – o maşină performantă pentru semănare simplificată.
Imediat după încorporarea seminţei, a venit o ploaie de 15 litri, ceea ce a făcut să răsară cultura… A mai urmat o ţârâială de încă vreo 5 litri/mp. Nu-i suficient, dar e bună, sperăm să vină ceva precipitaţii în următoarele două săptămâni. Plantele fiind mici nu au nevoie aşa de multă apă, însă dacă nu va mai ploua, vor fi probleme!”, ne-a declarat fermierul.
Hibrizii de rapiţă au fost achiziţionaţi de la patru companii producătoare diferite: Lidea, Corteva, LG şi Syngenta, care în anii normali au confirmat aşteptările agricultorului.
Bătrânul plug nu va ieşi la pensie, va rămâne în activitate
În această toamnă, fermierul şi-a propus să semene 400 ha cu grâu, 100 cu triticale şi alte 50 de hectare cu orz şi orzoaică. „La începuturile mele în agricultură am cultivat soiuri sârbeşti, dar în ultimii ani folosesc genetică românească şi mai ales franceză, mai bine adaptată”, a susţinut cultivatorul.
„În funcţie de condiţiile pedoclimatice, voi lua o decizie cu privire la sistemul de lucru. Pentru că am scarificat anul trecut întreaga suprafaţă, probabil că o să folosesc cultivatorul Horsch înainte de semănat sau dacă terenul va avea suficientă apă, o să fac însămânţare directă!”, a continuat agricultorul.
Florin Vasile Ciurdariu a încercat multe alte sisteme de prelucrarea solului, a făcut tot felul de probe: aratură, scarificare, lucrări minime, semănat direct fără pregătire. „Concluzia la care am ajuns este că – în ferma mea cel puţin – nu pot renunţa la arătură, cum nu pot renunţa nici la scarificare. Aşa că nu voi pune plugul în cui şi în niciun caz nu-l voi duce la muzeu! !”, aprecizat fermierul.
Un protest inedit!
„Preţurile îngrăşămintelor au luat-o razna. La modul cel mai sincer, anul ăsta nu voi aplica niciun îngrăşământ, ca şi o formă de protest împotriva scumpirii lor. Şi nu-s singurul, suntem mai mulţi fermieri care nu fertilizează culturile în toamna asta.
Pe fermă, nu a plouat, recoltă nu s-a făcut din cauza secetei şi în sol au rămas îngrăşăminte. Recoltăm doar 5 tone de porumb siloz la hectar, ceea ce înseamnă că plantele nu au consumat decât o mică partea din cantitatea de nutrienţi. În primăvară mizăm pe fertilizarea foliară”, a susţinut bihoreanul.
Carenţa de potasiu
„În fiecare an, noi am folosit o doză de îngrăşăminte destul de mare între 700-900 kg la hectar, substanţă brută, în diverse formulări chimice NPK 18 46 0; 20 20 0, uree, azot. Am folosit şi sare potasică că ne confruntam cu o problemă la porumb. Tulpina se frângea deasupra ştiuletelui şi am constatat că este, de fapt, efectul carenţei de potasiu. Am aplicat îngrăşământul şi nu mai am probleme”, susţine fermierul.
Sistem local de irigaţii
Florin Vasile Ciurdariu face investiţii an de an în fermă. În sezonul trecut a achiziţionat un tractor John Deere de 370 CP. „Anul acesta vreau să amenajez un sistem local de irigaţii cu motopompe şi tamburi. Forez până la pânza freatică, stochez apa în canale de desecare şi cu echipamentele de irigare asigur apa pentru circa 200 de hectare, că mai mult nu se poate!
În campania de udare de anul viitor sistemul va fi funcţional!”, îşi afişează optimismul Florin Vasile Ciurdariu.
Marian MUŞAT
