Mulţi îşi pun întrebări asupra efectelor pe care le au produsele pentru protecţia plantelor. Dar ce s-ar întâmpla dacă, la un moment dat, legume nu s-ar mai găsi în piaţă? Asociaţia Europeană de Protecţia Culturilor, în parteneriat cu AIPROM (Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România), încearcă să dea răspuns, în noua campanie „#CusauFără #Pesticide”, dedicată atât fermierilor, cât şi publicului larg.

Fermierii din sud-est sunt perdanţii Europei
Emil Dumitru, preşedintele PRO AGRO, şi-a exprimat susţinerea faţă de industria de produse de protecţie a plantelor şi a reconfirmat importanţa folosirii pesticidelor în agricultură. „Dacă cele trei dosare vor fi aprobate: glifosat, neonicotinoide şi greeningul, fermierul român iese din competitivitatea europeană. Nu cred că acesta este scopul, ca o parte a Europei să nu fie competitivă. Altfel, nu ştiu dacă mai are rost să mai facem parte din această mare familie, dacă nu se ţine cont de agricultura Europei de Sud-Est”, consideră Dumitru.

75 de substanţe active propuse a fi interzise
Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajaţi în producerea de grâu, porumb, rapiţă şi struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanţe active propuse a fi interzise vor fi eliminate. „Produsele de protecţie a plantelor reprezintă o contribuţie nepreţuită pentru competitivitatea şi sustenabilitatea fermierilor români”, a declarat Pascal Cassecuelle, preşedintele AIPROM.

40% din producţie se pierde
Potrivit studiului coordonat de AIPROM, la nivel mondial, producţia de cereale, legume sau fructe s-ar diminua cu aproape 40% în lipsa erbicidelor, fungicidelor sau a insecticidelor folosite de agricultori. Dacă alăturăm aceste date faptului că nevoia de fructe şi de legume se va mări cu peste 60% până în 2050, ca urmare a creşterii populaţiei, putem avea o imagine mult mai bună asupra rolului pe care îl au produsele de protecţie a plantelor în asigurarea hranei pentru oameni.
„Fiermierii nu au nevoie doar de reguli, au nevoie şi de instrumente pentru a face agricultură. Aceste instrumente trebuie să le avem, să fie disponibile, pentru că din ce în ce mai puţini oameni sunt dispuşi să facă agricultură”, este de părere Alina Creţu, director executiv Asociaţia Producătorilor de Porumb din România.
De asemenea, un risc din ce în ce mai mare îl presupune folosirea pesticidelor contrafăcute. Acestea nu respectă standardele europene de omologare şi, de multe ori, agricultorii nu sunt suficient de bine informaţi.

COSTURILE ATING COTE ALARMANTE
Pe lângă discursurile şi soluţiile propuse, cu prilejul evenimentului AIPROM au fost prezentate şi rezultatele studiului intitulat „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanţe active asupra agriculturii României”.
Această cercetare doreşte să aducă în atenţia consumatorilor şi autorităţilor posibilele efecte ale interzicerii sau restricţionării utilizării a aproximativ 75 de substanţe active folosite în produse de protecţie a plantelor aflate astăzi pe piaţa. Studiul a fost realizat cu ajutorul experţilor români şi sub coordonarea AIPROM, pe şapte culturi cheie pentru agricultura românească: porumb, grâu, rapiţă, struguri, mere, cartofi şi tomate.
Potrivit rezultatelor parţiale, fără cele aproximativ 75 de substanţe active din produsele de protecţie a plantelor, costurile de producţie/tonă ar creşte dramatic. Spre exemplu, cu 80% la grâu, iar la struguri cu 131%. De asemenea, studiul mai arată că la fiecare tonă de producţie/hectar, recolta ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiţă, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate şi 17% la mere.

Emil Dumitru: „Pe baza studiilor noastre din ultima perioadă, în România rezultă că fermierul autohton ar pierde 186 milioane de euro, anual, dacă glifosatul s-ar interzice”.

Alina Creţu: „Cei care rămân să facă agricultură trebuie să aibă aceste instrumente pentru a produce mult, nu aşa cum se făcea în urmă cu două sute de ani. Acum nu mai producem pentru consum propriu, nici pentru comunitate, producem pentru un număr foarte mare de persoane care au decis să aibă alte meserii”.

Pascal Cassecuelle: „Agricultura românească are nevoie de fermieri şi de practici agricole durabile pentru a-şi exprima întregul potenţial şi pentru a putea răspunde nevoilor agriculturii de astăzi”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)