Fermierii dobrogeni nu-și pun prea multe speranțe în acest an agricol și nici nu se așteaptă la recolte prea mari. Cu pierderi de peste 60%, fermierii au renunțat la fertilizarea de toamnă!

Raul Mărunțoiu este unul dintre agricultorii dobrogeni care cultivă cea mai mare parte din terenuri cu semănături de toamnă, reducând drastic suprafețele pentru prășitoarele de primăvară.

AU VENIT PLOILE CU TOT CU GER

„Suntem undeva la 900 ha de păioase (orzoiacă și grâu), înființate în perioada 1-18 octombrie, într-o secetă cumplită, într-un sol în care deficitul de apă era până la adâncimea de 2 m. Am încercat puțin peste 110 ha de rapiță, dar nu am avut sorți de izbândă deoarece, în lipsa ploii, nu a răsărit și a trebuit s-o întoarcem!

După 18 noiembrie a început să cadă precipitațiile la noi, în nordul, județului Constanța, dar odată cu ele a venit și frigul. La momentul ăsta, culturile de-abia sunt în curs de răsărire, undeva între 30 și 40 la sută. Noi ne-am făcut datoria față de pământ, să vedem ce va fi mai departe”, ne-a declarat fermierul.

Raul Mărunțoiu ne spune că are emoții pentru că plantele nu sunt suficient de bine vernalizate și au intrat în iarnă într-un stadiu de dezvoltare vegetativă întârziat și la primul ger mai puternic le va fi, cu siguranță, fatal! Norocul este că iarna a debutat cu blândețe și până la sfârșitul anului au fost temperaturi pozitive care au favorizat creșterea plantelor.

”AM RENUNȚAT LA FERTILIZAREA DE TOAMNĂ!”

Una dintre marile probleme din ferma Mărunțoiu este lipsa fertilizării de toamnă a culturilor. După cum susține agricultorul, a fost prima verigă de la care s-a tăiat masiv bugetul, motivat de faptul că producțiile de anul trecut au fost slabe, prețurile de mizerie și a ieșit cu o pierdere de 60 la sută în urma inputurilor scumpe, cumpărate cu doi ani în urmă.

„Am renunțat complet la fertilizarea cu îngrășământ chimic complex – care reprezintă undeva la 20% din deviz – mi s-a părut strigător la cer când am primit oferte de 4.500-4.800 lei/tona, în condițiile în care eu am dat orzul cu 80 de bani kilogramul, iar grâul cu 89.

Doar am pregătit terenul și am semănat fără niciun fel de fertilizare, am renunțat și la starter, și la complex, iar în primăvară avem în plan să administrăm 200 kg/ha azotat de amoniu.  Bineînțeles, că din start nu ne așteptăm la recolte prea mari”, a explicat fermierul din Săcele, Constanța.

FĂRĂ ENTUZIASM LA INVESTIȚII!

„Nu este un an din care noi să avem de unde să facem investiții! Am încercat să economisim pe unde s-a putut. Pentru a evita consumurile exagerate de combustibil cât și uzura utilajelor, am prelucrat solul la adâncimi superficiale.

De asemenea, la nivel de fermă, politica e schimbată, e mai multă precauție și mai puțin entuziasm la toate substanțele produsele astea minune promovate foarte agresiv, cică, rezistente la secetă la arșiță! Nu mai cumpărăm produse premium, foarte scumpe, am ales o tehnologie medie; poți să-ți faci treaba foarte bine și cu o gamă de produse din eșalonul al doilea al ofertei. Nu ai apă trei luni la rând, așa cum a fost pe zona noastră, s-a terminat!”, explică fermierul.

3 DIN 5 ANI CU PRODUCȚIE ZERO LA PORUMB!

Pentru Raul Mărunțoiu este al treilea an consecutiv dintr-o serie de cinci în care nu a făcut deloc porumb și nici mazăre, iar la floarea-soarelui a obținut 270 kg/ha.

„Noi dacă avem apă, știm să manageriem ferma, astfel încât nu neapărat să obținem producții mari, putem fi profitabili”, precizează el.

Fermierul e mulțumit că s-a refăcut rezerva de apă din sol (din noiembrie s-au înregistrat aproape 200 litri/mp), lucru ce oferă speranță pentru viitor.  

„Nu știu acum care sunt costurile pe hectar pentru că va urma campania de primăvară, când vom cumpăra inputuri tot mai scumpe. Deocamdată, nu am încheiat contracte forward pentru că în continuare nu știu pe ce producții mă bazez!” – RAUL MĂRUNȚOIU, Fermieri din Săcele, jud. Constanța

GENETICA FOLOSITĂ ÎN CÂMP

În materie de genetică, Raul Mărunțoiu folosește aceleași soiuri care au dovenit că în anii normali își exprimă în câmp valoarea potențialului, respectiv, Glossa și Avenue la grâu și Artemis, la orzoaică, multiplicate în fermă.

De asemenea, din toamnă are în testare, pe o parcelă de 10 ha, un nou soi de grâu care ar promite în condiții vegetative de stres termohidric.