Nu recomand asumarea riscului de a se renunţa la îngrăşăminte, deoarece a acţiona după fler înseamnă a te baza în mod excesiv şi nesănătos pe noroc. – CRISTIAN STOICA, Proprietarul fermei ”La Bunici”, jud. Iaşi

Cum vrea Cristian Stoica să scape de sub ameninţarea ”sabiei preţurilor” în acest sezon agricol? Fermierul ieşean a decis ca în primăvara 2024 să aplice unele schimbări esenţiale în strategia de producţie.

Cristian Stoica, deşi a absolvit studii superioare în IT şi un master of Business Administration la CODECS, a decis să urmeze şi studii superioare agronomice. Iar în anul 2011 a înfiinţat ferma ”La Bunici”, din comuna Gropniţa, judeţul Iaşi.

2 MOTIVE PENTRU CARE A TRECUT LA AGRICULTURĂ

Ferma însăşi a fost înfiinţată în timpuri dificile şi din două motive importante:

1. Criza economică din anul 2008 care a afectat inclusiv domeniul IT, în care s-a pregătit şi în care a activat până când a decis să facă pasul către agricultură.
2. Când a văzut cum în satul bunicilor şi, de fapt, în toată zona, pământul era cumpărat aproape pe degeaba de nişte fonduri de investiţii străine. ”Înfiinţarea fermei în 2011 a reprezentat un rezultat al dorinţei arzătoare de a face ceva bun acolo unde bunicii mei m-au crescut şi mi-au oferit primele lecţii de viaţă şi de muncă”, explică fermierul.

450 HA ÎMPĂRŢITE ÎN 190 DE PARCELE

A pornit cu mai puţin de 100 hectare ale tatălui său şi cu o dotare tehnică destul de precară. Întâi, a aplicat pe măsura de instalare a tinerilor fermieri, obţinând 25.000 de euro pentru dotarea cu mijloace mecanice de lucru. În timp, a trecut de la peste 100 ha lucrate după un an, la aproximativ 450 ha astăzi, însă împărţite în 190 de parcele. ”Acum, în zonă nu prea mai există suprafeţe nelucrate sau de arendat, însă mă străduiesc a lucra suprafaţa aceasta în mod eficient şi economic”, arăta Cristian Stoica.

2024 – UN AN FĂRĂ PRECEDENT

Şi-a adaptat continuu tehnologiile şi tehnica de lucru, structura şi dimensiunile investiţiilor, astfel încât să menţină echilibrul financiar al fermei sale agricole. Chiar dacă niciodată nu a fost simplu, anul agricol 2024 pare a fi mai dificil decât toţi ceilalţi, îndeosebi din cauza dificultăţilor financiare, a scăderii istorice a preţurilor de valorificare a recoltelor din anul 2023 şi a schimbărilor climatice.

6 TACTICI DE SALVARE A FERMEI ÎN 2024

Pe fondul tuturor problemelor, inclusiv asociate unei evoluţii climatice favorabile în zonele geografice internaţionale recunoscute ca importante producătoare de cereale şi de plante tehnice (cu influenţe semnificative asupra formării preţurilor la burse), fermierul ieşean a decis ca în primăvara 2024 să aplice unele schimbări în strategia de producţie agricolă.

1. ”Sunt mai atent cu cheltuielile şi cu tehnologia. Însă de dragul reducerii cheltuielilor, nu trebuie să riscăm să greşim sub aspect tehnologic”.
2. Se impune mai multă rigoare la alegerea momentului optim de semănat şi a pachetului potrivit de culturi de acoperire, pentru a atrage subvenţiile atât de necesare.
3. Alegerea soluţiilor practice de protecţie a culturilor şi a solului după semnalele din câmp şi nu după teoriile ştiinţifice ori după reperele din cataloagele de prezentare.
4. Fertilizare fazială în funcţie de necesităţile din câmp. ”Dacă anul promite, voi suplimenta, dar cu siguranţă nu voi merge pe ideea unui maxim de producţie, deoarece nu este cea mai bună alegere din punct de vedere economic”, spunea fermierul.
5. Adoptarea de tehnologii de conservare a apei, prin renunţarea parţială la arătură şi prin introducerea sistemului Strip-Till, lucrând terenul în benzi măcar pe anumite sole. ”Testăm terenul şi învăţăm, atât cu dorinţa de a observa dacă putem utiliza această tehnologie pe anumite suprafeţe şi în anumiţi ani, cât şi cu obiectivele finale de reducere a cheltuielilor şi de conservare a calităţii solului, fără a pierde productivitatea agricolă şi calitatea recoltei”, menţiona Cristian Stoica.
6. ”Strategia vânzării fracţionate a recoltelor”: 30% înainte de recoltare, 30% recoltă stocată şi 40% valorificare în timpul campaniei de recoltare.

Control strict al importurilor din Ucraina

Fermierul ieşean evidenţiază ”sabia preţurilor” sub care s-a aşezat primăvara agricolă 2024: atât ale inputurilor, cât şi cele de valorificare a recoltelor, la care se adaugă fluxul masiv de cereale din Ucraina. Ceea ce, în opinia specialistului ieşean, impune o monitorizare responsabilă a transporturilor de cereale ucrainene.

”Există mai multe căi prin care grânele din Ucraina pot rămâne pe teritoriul României şi, ca soluţii, ar trebui verificate mai atent inclusiv variante precum:

• Schimbarea originii în Republica Moldova;
• Micul trafic de la frontiere (număr mare de operatori ambulanţi, volumul de grâne introduse zilnic însemnând chiar zeci de tone regăsite în pieţe, târguri, etc, fără o fiscalizare corespunzătoare);
• Diferenţa dintre cantitatea de pe avizul la intrarea în ţară şi cea transportată real (care nu prea se verifică prin cântărire în vămile româneşti)”, arăta preşedintele Asociaţiei Grânarii.

PIEDICILE COMASĂRII TERENURILOR  

Fermierul ieşean spune că anul agricol 2024 este unul al schimbărilor majore de abordare a ecuaţiei economice şi al reaşezării măsurilor tehnologice şi tehnice din fermă. De exemplu, a pornit un proces de comasare a celor 190 de parcele. Însă legislaţia nu ajută deloc, mai mult încurcă. ”De exemplu, dacă între două parcele lucrate de către un fermier se află o parcelă a altcuiva, chiar dacă ar exista dorinţa şi acordul asupra unui schimb, nu pot fi făcute documentele din cauza lipsei unei legislaţii specifice”, arată fermierul.

Pericolul fărâmiţării excesive a suprafeţelor

Cazurile sunt numeroase şi asfel se menţine fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor agricole.

Necesitatea adoptării unor prevederi legislative armonizate cu cerinţele actuale privind structura patrimoniului material agricol a fost făcută publică de către fermierul ieşean, inclusiv în calitatea sa de preşedinte (din anul 2023) al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din zona Moldovei GRÂNARII. DĂ-TE PE BRAZDĂ, organizaţie membră FAPPR. ”Punem atâta accent pe strategiile Farm to Fork, Green Deal, inclusiv prin noul PNS, şi spunem că nu vrem să mai poluăm. Dar lucrând pe bucăţele mici de teren, se întâmplă exact contrariul. Nici pe de parte nu înseamnă că ne adaptăm şi că ducem la un nivel superior obiectivele asumate de UE şi de  România”, sublinia Cristian Stoica.