La marginea comunei ieșene Todirești, tânăra exploatație horticolă a lui Costel Filip reflectă o realitate tot mai des întâlnită în agricultura românească: întoarcerea acasă și construirea unei ferme de la zero.

Pentru Costel Filip, întoarcerea în România, după 16 ani petrecuți în Italia, a fost și o repoziționare de viață. „Gustul fructelor de aici, liniștea satului și felul în care se trăiește în România aveau o altă naturalețe, pe care nu o mai regăseam în Italia.

În timp, această comparație constantă între două lumi a devenit tot mai clară și mai apăsătoare, iar de acolo a apărut gândul că trebuie să construiesc ceva al meu, acasă”, mărturisea Costel Filip.

În 2004, imediat după terminarea școlii profesionale în domeniul electronicii, a plecat în Italia, unde a lucrat în construcții, dar și în agricultură. Au fost ani de muncă intensă, dar și de acumulare indirectă de experiență antreprenorială. Contactul cu agricultura italiană, cu livezile intensive și cu modul de organizare a fermelor moderne avea să devină, mai târziu, un reper tehnologic important.

Sortiment horticol diversificat pentru adaptare continuă

Primii ani au fost de testare și de adaptare. Abia în 2013, pe aproximativ 1 hectar a plantat nuc, cultură percepută ca o investiție sigură. Însă unele soiuri nu s-au adaptat corespunzător. Acesta a fost momentul în care ferma a intrat într-un proces de reorganizare tehnologică.

”Am reconfigurat ferma de la monocultură, la diversificare progresivă. Astăzi, lucrăm aproximativ 5 hectare, în total. Avem 1,5 ha cireș, 1 ha nuc (parțial replantat cu material săditor produs în fermă), 1,5 ha viță de vie, iar pe restul suprafeței prun și alte specii pomicole. Această structură este rezultatul unei adaptări continue la climă, piață și resurse de muncă disponibile”, explica fermierul ieșean.

Un proiect de familie

În ciuda multelor dificultăți, decizia de a continua investițiile s-a datorat nu atât factorului economic, cât mai ales celui personal, deoarece ferma reprezenta un proiect de familie. „La un moment dat, nu mai era vorba doar despre bani, ci despre faptul că voiam să construiesc ceva aici, pentru copii.

Să nu mai depindem de plecarea în altă țară. Soția, Anca, este implicată activ, iar cei patru copii – Ianis (12 ani) și Emerico (11 ani), născuți în Italia, respectiv Matei (3 ani) și Ariana (1 an și jumătate), născuți în România – cresc în acest mediu”, menționa Costel Filip.

Cireșul, cultura care a redefinit ferma

Dacă primii ani ai fermei au fost marcați de încercări și ajustări, etapa de maturizare a exploatației este legată direct de cireș, cultura care a devenit, în timp, nucleul economic și tehnologic al activității, zona Todirești-Cotnari oferind condiții pedoclimatice favorabile acestei specii.

”Structura plantației, cu împărțirea soiurilor (timpurii, medii și târzii), a fost gândită pentru a răspunde obiectivelor de producție eșalonată și valorificării constante.

Recoltarea eșalonată evită vârfurile de muncă imposibil de gestionat, reduce presiunea pe forța de muncă, oferă posibilitatea de a vinde constant și nu concentrat și permite stabilizarea prețului mediu de valorificare. Această organizare a fost nu doar un avantaj, ci o necesitate, îndeosebi din cauza lipsei forței de muncă”, preciza antreprenorul ieșean.

Dacă ai de strâns toată recolta într-o săptămână, nu ai cum să gestionezi acest moment. Nici oameni, nici timp, nici piață. Eșalonarea soiurilor este singura soluție realistă – COSTEL FILIP, Horticultor ieșean

O producție peste așteptări: 12 tone de fructe la hectar

Anul acesta, în livada din Todirești s-a înregistrat o producție medie de aproximativ 12 tone/ha la cireș, cu fructe de calibru mare, între 26 și 30 mm. Rezultatul este considerat foarte bun în contextul unui an cu precipitații dezechilibrate, pentru menținerea potențialului de producție livada fiind irigată de peste 10 ori, în perioada de creștere a fructelor.

Fertilizarea se bazează în principal pe gunoi de ovine.

Vița de vie, o componentă de echilibru economic

”Plantația viticolă este orientată în principal către struguri de masă (aproximativ 70%). Materialul săditor a fost achiziționat în mare parte din Republica Moldova, la prețuri care au ajuns chiar și la 100 euro/butaș, în cazul unor soiuri.

Acum văd că totul se justifică prin calitate și adaptabilitate, dar și prin cererea în creștere pentru struguri de masă, pe piața locală. Vița de vie reprezintă o componentă de echilibru economic în fermă, reducând dependența de o singură cultură”, spunea fermierul.

Instalarea tinerilor fermieri i-a adus lui Costel Filip 70.000 de euro

Un pas decisiv în evoluția exploatației a fost accesarea, în 2024, a măsurii dedicate instalării tinerilor fermieri, cu o valoare totală de 70.000 euro. „Fără acest proiect, evoluția fermei ar fi fost mult mai lentă, iar dotarea pe care o avem astăzi ar fi fost greu de atins.

Aproximativ 50.000 de euro au fost direcționați către achiziționarea unui tractor nou, iar restul banilor a fost investit în construirea unei hale și, conform condițiilor impuse de proiect, în instalarea de panouri fotovoltaice”, detalia Costel Filip.

Dotarea fermei a fost completată treptat din resurse proprii, astăzi dispunând de 2 tractoare funcționale, tocător pentru resturi vegetale, zdrobitor pentru lucrări în zona viticolă, cultivator pentru vița de vie, echipamente pentru întreținerea livezii și a plantației viticole, etc.

Strategia de valorificare a producțiilor

”Am construit strategia de valorificare pe două concepte clare, respectiv aprovizionarea la kilometrul zero și preț corect stabil (win-win). Aproximativ 50% din producție este vândută direct, la fermă, sau prin livrări în zonă. Restul este valorificat în târguri, piețe și prin comercianți. În prezent, avem aproximativ 100 de clienți constanți, care se aprovizionează săptămânal”, menționa fermierul.

Preferăm să avem clienți care revin constant decât să vindem scump la început și apoi să pierdem marfa sau să o dăm en-gros, către intermediari – COSTEL FILIP

În cazul cireșelor, menține un preț constant, indiferent de momentul sezonului. ”Dacă, de exemplu, în piață cireșele ajungeau la 20-30 lei/kg la început de sezon, apoi se ieftineau și iar se scumpeau în funcție de soi, eu vindeam constant cu 15 lei/kg”, explica ieșeanul.