Perspectivele privind angajarea unor noi investiţii se anunţă de pe acum favorabile, în condiţiile în care anul agricol 2020-2021 a fost unul de excepţie pentru Cosmin Micu, producţiile obţinute la culturile de toamnă ajungând la un nivel record.
„La orz am recoltat o medie de 8.390 kg/ha, la grâu în jur de 8.800 kg în medie iar la rapiţă 4.680 kg/ha. N-a fost deloc uşor să ajungem la aceste performanţe, mai ales la rapiţă, cu atâtea presiuni din partea bolilor şi a dăunătorilor. E destul de greu de controlat, plus că rapiţa e foarte sensibilă la îmburuienare”, spune fermierul arădean.
Grâul este cultura dominantă, cu 630 de hectare alocate, iar ambiţia sa era să recolteze peste 5.000 de tone. Rezultatele înregistrate în vară au depăşit însă orice aşteptări. „Am mai avut parcele cu producţii de 8 tone la hectar, însă niciodată pe întreaga suprafaţă. Am avut noroc de o răsărire foarte bună în toamnă, fiecare solă însămânţată beneficiind de un nivel optim de umiditate. Am avut apoi o primăvară ploioasă şi chiar dacă au existat şi perioade cu temperaturi mai scăzute, clima a favorizat dezvoltarea cerealelor păioase”, afirmă Cosmin.
Renunţă la floarea-soarelui
Fiind şi multiplicator de sămânţă, acesta a folosit mai multe soiuri de grâu, franţuzeşti şi româneşti. Glosa şi Pitar au performat foarte bine sezonul acesta. În schimb, a înregistrat producţii şi de 9 tone la soiurile străine. În ceea ce priveşte rapiţa, a mizat în continuare pe sistemul Clearfield, ceea ce i-a permis erbicidarea culturii atât în pre-emergenţă cât şi în post-emergenţă. Este adeptul acestei tehnologii pentru siguranţa combaterii buruienilor. În primăvară a înfiinţat 230 de hectare cu porumb şi doar 10 hectare cu floarea-soarelui.
Şi-a redus foarte mult suprafeţele cultivate cu floare pentru a nu se suprapune cu rapiţa şi a putea face un asolament cât mai corect. „Toată lumea discută despre rotaţia culturilor, dar puţini sunt cei care o aplică aşa cum ar trebui. De pildă, oleaginoasele ar trebui cultivate pe aceeaşi suprafaţă o dată la patru ani”, a remarcat inginerul agronom. În cazul său, rotaţia culturilor presupune ca după grâu să însămânţeze orz, apoi rapiţă, din nou grâu şi în cele din urmă porumb. Aşadar, probabil de anul viitor va renunţa total la floarea-soarelui. Depinde însă de cum va evolua rapiţa.
Sute de mii de euro „pompaţi” în sistemul de irigaţii
Din cele 230 de hectare înfiinţate cu porumb în primăvară, 80 au fost irigate. A folosit sistemul cu tambur, dar nici nu avea practic prea multe opţiuni. „Mă gândesc pe viitor să irig şi cu pivoţi, unde se va putea. Sper să ajung măcar la 3-4 sute de hectare. Sistemul acesta cu tamburi nu este chiar aşa de simplu. Trebuie în fiecare zi să alimentezi cu motorină, să urmăreşti cum funcţionează motopompele. În schimb la sistemul cu pivoţi e nevoie de acumulări mai mari de apă, astfel încât să îţi asiguri necesarul pe perioada udării. Iar costurile de excavare sunt foarte mari pentru amenajarea lagunelor. Dacă s-ar finanţa de la stat astfel de lucrări, ar fi un mare ajutor pentru fermieri”, recunoaşte Cosmin.
A investit până acum între 300 şi 400 mii de euro în sistemul de irigaţii. În 2020 a irigat primele parcele, însumând 50 de hectare. După părerea sa, nu ar strica nişte măsuri pentru stimularea investiţiilor în sistemele de irigaţii.
Cât priveşte planurile de investiţii pentru viitor, acesta urmăreşte extinderea capacităţii de depozitare, de la 20.000 la 30.000 de tone, pentru că se ocupă şi cu achiziţia de cereale.
RESPONSABILITATEA FERMIERULUI
Vizavi de schimbările climatice, un subiect adus din ce în ce mai des în discuţie în ultima vreme, Cosmin Micu e de părere că pe undeva există şi multă exagerare, însă e nevoie şi de mai multă seriozitate din partea celor care îşi desfăşoară activitatea în agricultură, pentru a combate aceste fenomene extreme. „Trebuie să plantăm cât mai mulţi pomi, să încercăm să reducem poluarea. Şi asta este o foarte mare problemă, pentru că mulţi fermieri nu îşi predau deşeurile, nu au contracte cu firme specializate care preiau sacii de la îngrăşăminte, bidoanele de chimicale, filtrele de ulei şi chiar uleiul uzat. Ceea ce nu este normal”, precizează tânărul fermier.
un reportaj de
LIVIU GORDEA
