Cosmin Iancu gestionează 1.100 de hectare în județul Ilfov și continuă tradiția de trei generații a familiei sale. Până de curând, porumbul era cultura principală a fermei sale, ocupând chiar și 45-50% din suprafață în anii buni.

2024 – Cel mai prost an pentru porumb în ferma lui Cosmin Iancu

Anul 2024 a fost devastator pentru cultura de porumb în ferma tânărului agronom. „2024 a fost cel mai prost an de când cultivăm porumb. Atenție, porumb care, la mine în fermă era cea mai valoroasă cultură, ocupa undeva în jur de 40%, poate chiar ani în care ajungeam la 45-50% din suprafață.”

Fermierul a fost nevoit să ia o decizie dificilă după ce recolta a fost aproape compromisă. „Anul trecut, cultura de porumb a fost compromisă în procent de 95%. N-am făcut niciodată așa de puțin porumb. Din păcate, pierderea a fost așa de mare încât mica brumă de profit obținută la toate celelalte culturi nu a reușit să acopere pierderea de la porumb. În 2024, randamente de 700-800 de kg la hectar la cultura de porumb au fost un dezastru!”

CITEȘTE ȘI: Cosmin Iancu: PORUMBUL, de la cultură profitabilă la risc major. 2024 a fost cel mai prost an de când cultivăm porumb!

Schimbare de strategie: mai puțin porumb, mai multe culturi de toamnă

În urma acestor pierderi, Cosmin Iancu a decis să reducă drastic suprafața alocată porumbului.

„Având în vedere expertiza anului trecut, în care societatea noastră a înregistrat cele mai proaste rezultate la cultura de porumb în 30 de ani de activitate și având în vedere perspectivele foarte scăzute privind rezerva de apă din sol am luat hotărârea să diminuăm foarte mult suprafața alocată porumbului.”

Astfel, în 2025, doar 20 de hectare vor mai fi cultivate cu porumb, strict pentru a asigura necesarul de arendă. În schimb, 80% din suprafața fermei este ocupată acum de culturi de toamnă: rapiță, grâu și orz.

„Sigur că și noi am mers cu acest trend pe care foarte mulți fermieri din sud-estul României l-au abordat și anume extinderea suprafațelor de toamnă.”

Hibrizi adaptați condițiilor climatice

Cosmin Iancu a ales hibrizi toleranți la secetă și arșiță pentru noile culturi.

„Ca și hibrizi utilizați am optat în exclusivitate pentru hibrizi de la Corteva, atât la floarea soarelui cât și la porumb. La porumb, fiind o suprafață așa de mică vom merge cu un singur hibrid, și anume hibridul P 9398, un hibrid nou, din gama Aquamax, grupa FAO 330. Este un hibrid cu o bună capacitate de adaptare la stresul hidric și termic și care, în condițiile anului trecut s-a prezentat cel mai bine, în sensul că am reușit să obținem o mie și ceva de kilograme, spre deosebire de restul mediei.”

Pentru floarea soarelui, care va ocupa 170 de hectare, fermierul a ales doi hibrizi, tot de la Corteva: „P64LE162 pe care l-am cultivat de când a apărut și mi-a plăcut foarte mult. Acest hibrid are un comportament excelent în condiții de secetă și arșiță, dar și în condiții bune de cultură. Este un hibrid care aduce un plus de productivitate, dar și stabilitate. Are talie medie spre mare, cu o foarte bună adaptabilitate la tehnologia aplicată și grad ridicat de autofertilitate în calatidiu”, explică fermierul.

Al doilea hibrid de floarea soarelui este ”P64LE280 care se caracterizează printr-o rezistență mai bună la mană, o boală foarte păguboasă la cultura de floarea soarelui, în special în aceste primăveri când se asigură condițiile specifice, reprezentate de umiditate mai ridicată și temperaturi scăzute. Deci la floarea soarelui ideal ar fi să începem semănatul mai târziu”, spune Cosmin Iancu.

Reducerea densităților de semănat

Un alt aspect important al noii strategii agricole este reducerea densității de semănat. „Trendul la tot ce înseamnă culturile de primăvară a fost să diminuăm considerabil densitățile la hectar. Ne-am întors la vorba: rarul umple carul. Dar nu prea l-am mai umplut nici cu rarul, că asta e: când e să se aleagă praful se alege peste tot.”

”Dacă acum câțiva ani de zile, când regimul pluviometric era mai favorabil, semănam 72.000-73.000 de boabe germinabile de porumb, acum am redus norma de semănat undeva în jur la 60.000 de boabe, ca să rămânem cu 55.000 plante recoltabile la porumb. La floarea soarelui semănam undeva în jur de 65.000 iar acum am redus norma la 58.000-57.000.

Am constatat că la densități ridicate, automat resursele fiind puține, plantele în lupta lor pentru supraviețuire consumă în disperare energie, apă, consumă până când practic își omoară concurența, văd celelalte plante ca pe o concurență la resurse.

Și atunci te bucuri că zici: Dom’le, semăn mai multe plante și recoltez mai multe, să zicem, calatidii la floarea soarelui… Dar, de fapt, calatidiile sunt mai mici, cu semințe mai puține și așa mai departe”, argumentează Cosmin Iancu.

”Ca și lucrări specifice aplicate la culturile de primăvară, împărțim riscul întotdeauna. Adică am și teren lucrat în sistem minim de lucrări, dar am și sistem de lucrări convențional, care are la bază arătura. Pentru că de-a lungul timpului am observat că, în cazul culturilor de primăvară, dacă avem o arătură făcută de bună calitate, adică în ani în care toamna permite să efectuezi o astfel de lucrare, rezultatele au fost mai bune față de toate celelalte sisteme.

Și atunci, ca să nu punem toate ‘ouăle’ într-un singur coș, împărțim: o parte din suprafață prelucrată convențional, o parte lucrări minime”, explică tânărul fermier.

Tehnologie de vârf pentru semănat

Pentru campania de primăvară, Cosmin Iancu utilizează tehnologie de ultimă generație.

„Pentru campania de primăvară ne desfășurăm activitatea cu o semănătoare Väderstad Tempo TPF 8, mie mi se pare cea mai tare sculă la momentul acesta, având în vedere tehnologia PowerShoot care, practic, lipește sămânța în pământ, mai ales în condițiile noastre de lipsă de umiditate. Practic sămânța este proiectată în pământ cu 50 de km la oră și în viteza aia, terenul fiind un pic umed, ea se lipește efectiv de pământ. Spre deosebire de o semănătoare clasică care, pur și simplu doar picură sămânța”, spune Cosmin Iancu.

Semănătoarea Väderstad Tempo TPF 8 permite lucrul la viteze mari, crescând semnificativ productivitatea.

„Într-o zi normală de lucru, în care nu ai probleme, nu stai după îngrășăminte, nu stai după semințe, semănăm într-o zi undeva în jur de 80-90 de hectare, ceea ce este grozav să faci cu o semănătoare. Deci, la ce suprafață avem noi de semănat, în trei zile e gata campania de primăvară!”

Tractorul care acționează semănătoarea este un John Deere din seria 7, de 230 de cai putere, echipat cu sistem de ghidare GPS pentru precizie maximă.

Când începe campania de primăvară în ferma lui Cosmin Iancu

”În mod normal noi începeam semănatul de primăvară după data de 1 aprilie. În ultimii doi-trei ani, campania de semănat a început mai devreme, chiar și la 22-25 martie. Însă noi trebuie să urmărim indicatorii de temperatură și atunci când temperatura în sol ajunge la condiții optime, abia atunci să demarăm semănatul.

Nu trebuie să cădem nici în extrema cealaltă, adică să ne ducem prea devreme cu semănatul, pentru că în primăvară observăm că apar aceste fluctuații de temperatură, mai ai nopți geroase, mai ai amplitudini mari de temperaturi – zi, foarte cald, seara foarte rece și atunci nu este în regulă să forțăm prea mult…

Sigur, dacă trendul va fi unul normal și specific anilor trecuți, probabil în jurul perioadei de final de martie vom demara semănatul. Spre deosebire de anii în care puneam 50-60% din suprafață culturi de toamnă, acum este mai simplu, deci nu mă voi grăbi. Nu am de ce!”, spune Cosmin Iancu.

Vizionează pe youtube: COSMIN IANCU despre prima dragoste, agricultura | podcast agroSTORY