Schimbările climatice, care se dovedesc a fi o realitate, sunt cea mai mare provocare pentru agricultori și, deopotrivă, pentru companiile furnizoare de inputuri. De modul în care vor ști să se adapteze depinde viitorul.
„La ora actuală, Corteva este cea mai mare companie agricolă la nivel mondial. Zilnic, între 4 și 5 milioane de dolari sunt investiți în cercetare, spre a putea veni în întâmpinarea fermierilor cu instrumente eficiente de a răspunde noilor provocări”, a arătat Jean Ionescu, manager Corteva pentru România și Republica Moldova.
„În fiecare an venim cu ceva nou”
Maria Cîrjă, marketing manager pentru România și Republica Moldova, a arătat: ”În fiecare an venim cu ceva nou, care să răspundă mai bine cerințelor fermierilor. La nivel mondial, în ultimii cinci ani, Corteva a venit cu 2.000 de produse noi. E vorba de genetică nouă, de produse pentru protecția plantelor, dar și de produse revoluționare, legate de nutriția plantelor. Ca exemplu, legat de acest ultim aspect, avem produsul Utrisha, care ajută plantele să obțină mare parte din azotul necesar direct din atmosferă. În acest mod suntem mai eficienți și, în același timp, mai prietenoși cu mediul”.
Granular Link – platforma digitală disponibilă pentru orice fermier
Tot ca răspuns la necesitatea de adaptare, Corteva a dezvoltat și platforma digitală Granular Link. Aceasta poate fi descărcată gratuit de pe Google Play Store ori de pe Apple Store și permite realizarea de hărți satelitare ale fermei, pe loturi și sole, diferențiat pe culturi. Astfel devin posibile semănatul cu rată variabilă, ca și aplicarea diferențiată a tratamentelor. În plus, platforma este permanent îmbogățită cu noi utilități, care permit optimizarea tratamentelor și a fertilizării, în directă corelație cu produsele folosite și cu indicii satelitari.
„Inclusiv istoricul de cultivare a terenurilor pe 30 de ani și datele meteo pot fi obținute prin această platformă”, a arătat Vasile Folea, customer technology and digital specialist la Corteva.
2 milioane de saci cu semințe pe an în stația de la Șindrilița
Poate cea mai mare realizare a Corteva România o reprezintă stația de procesare a semințelor de la Șindrilița. Este cea mai mare facilitate de acest tip din sud-estul Europei. „Ideea a fost să se afle aici, în apropierea celor care produc semințele”, a arătat Marian Pascariu, directorul stației. Valoarea investiției se ridică la 74 milioane de euro. Aici se procesează semințe de porumb, floarea soarelui, soia, etc. În cantități uriașe, de până la două milioane de saci pe an. Aceste semințe sunt destinate atât utilizării în România, cât și, în foarte mare parte, în afara țării.
Colaborarea cu Corteva: producții mari și costuri decente
Despre rezultatele colaborării cu Corteva ne-a vorbit Cosmin Iancu, fermier din zonă: „Mă îngrijorează noile orientări ale UE spre viitorul verde, cum îl numesc ei. În condițiile actuale, de secetă și arșiță, și dăunătorii devin mai agresivi. Și aici intervine Corteva, care îmi oferă produsele cu care să pot răspunde acestor provocări. Spre exemplu, în condițiile acestui an am reușit să am o producție de 3,7-4 tone/ha la rapiță. Ba, în anumite zone am ajuns la 5 tone/ha. Asta înseamnă Corteva!”
O altă măsură a eficienței Corteva, Cosmin Iancu a găsit-o în costuri: „cheltuiala medie pentru un hectar – și aici am inclus totul, de la sămânță, la fertilizat, tratamente, și până la recoltat – a fost de 4.100 lei”.
În concluzie, Corteva urmează tradiția pe care o are după trei decenii de activitate în România: cele mai noi și mai eficiente produse, pentru toți fermierii!
La ora actuală, Corteva este liderul de piață în România la semințe de porumb, rapiță și soia, la erbicide pentru păioase, rapiță și post-emergente pentru porumb și la fungicide pentru vie și cartof. – JEAN IONESCU, Country Leader Corteva pentru România și Republica Moldova
IRIGAȚIILE ȘI SĂMÂNȚA DIN PĂTUL
Cele mai mari probleme ale agriculturii românești sunt legate de lipsa unor sisteme de irigații suficient de bine dezvoltate și de concepțiile unei părți a fermierilor. ”Încă se mai seamănă porumb din pătul pe 450.000 – 500.000 de hectare, în România. Asta este o limitare serioasă pe care oamenii și-o pun singuri. Iar principala strategie la nivel național ar trebui să fie să avem cât mai multă apă la poarta fermei”, a mai spus Jean Ionescu.
