Frații Voicu lucrează 500 hectare de teren în comuna Roata de Jos, județul Giurgiu. În sezonul agricol 2022-2023 au investit 400 mii euro numai în înființarea culturilor agricole. Seceta cruntă din 2023 i-a adus în mare pagubă.
Gândiți-vă ce înseamnă să bagi 400 mii euro în pământ și să aștepți un an de zile să scoți măcar banii investiți! Nici vorbă de profit! Avem 30% pierdere. Sunt dator la furnizor.
”Furnizorul de inputuri m-a finanțat cu 180 mii de euro, să-mi înființez culturile anul trecut, nu mai vorbesc de banii pe care i-am investit eu, motorină, salarii. I-am dat înapoi 7 miliarde lei vechi, bani din recolta vândută. Mai am să-i dau un miliard (100.000 lei). Am cerut să mă păsuiască până când intră o parte din subvenție, să nu mă pună în incapacitate, să nu-mi bage bilet la ordin, că-i plătesc. Nu-i o sumă mare 20.000 de euro. Dar sunt fermieri care au sute de mii de euro și care n-au recoltat mai nimic anul acesta și au investiții enorme. Acum își cedează fermele! Iar guvernanții nu ne ajută cu nimic, nu ne întreabă nimic”, spune revoltat fermierul Constantin Voicu.
Constantin Voicu: Pe fermierii cu 50-1000 ha îi întreabă cineva cum o duc? Vă spun eu: FOARTE GREU!
Banii europeni le-au dat avânt
Constantin Voicu are 40 de ani și de profesie este inginer constructor, dar face agricultură cu familia dintotdeauna. N-a abandonat nici construcțiile, domeniu care, în anii dificili cum este și acesta, mai cârpește golurile financiare din sectorul agricol.
Gura de oxigen care a dat avânt afacerii fraților Voicu au fost fondurile europene care au venit începând cu anul 2010 pe două măsuri de finanțare pentru modernizarea fermei și dotarea cu utilaje performante, în total vreo 550 mii euro.
”Am redus trecerile cu cel puțin 20%, ceea ce la o fermă de 500 ha contează”
Acum lucrează cu 3 tractoare de 150 CP, 260 CP și de 70 CP, 2 combine 180 CP și 360 CP plus toate implementele aferente. Utilajele sunt dotate cu sisteme ale agriculturii de precizie, căci, spune Constantin Voicu, dacă nu investești în utilaje și în agricultura de precizie, nu poți să reziști pe piață în ziua de azi. ”Am redus trecerile cu cel puțin 20%, ceea ce la o fermă de 500 ha contează foarte mult”.
Prășitoarele au devenit o loterie
Ferma Pâslaru JR SRL, pe care o administrează cei doi frați, cultivă predominant culturi de toamnă, 40 % grâu, 30 % rapiță și diferența cu floarea-soarelui și porumb. ”Mergem pe culturi de toamnă pentru că sperăm să mai prindem ceva ploi pentru a face recoltă”, spune fermierul. În sezonul 2022 au recoltat 4500 kg/ha la grâu, 1 tonă/ha la floarea-soarelui, la rapiță 1,8 tone și la porumb… 700 kg/ha. În toamna acesta n-a semănat NIMIC din cauza secetei… Deci la anul nici culturile de toamnă n-o să mai fie…”, punctează agricultorul.
Rapița – o mare dezamăgire
”Anul trecut am fost entuziasmat, am semănat rapiță, a venit puțină ploaie, a mințit sămânța în pământ… și-am întors o mare parte din ea. Și cea rămasă în picioare, de-abia am reușit să scot 1-1,8 tone/ha.
Un hectar pregătit la gata la rapiță, cu o tehnologie bună: tratamente în toamnă, în primăvară, cu 150 kg substanță activă de azot la hectar, ne duce undeva la 5000-6000 lei hectarul”, calculează Constantin Voicu.
”Prețul inputurilor s-a triplat. Recolta o vindem la prețurile din 2018”
Situația în fermele vegetale din Giurgiu este ”strigătoare la cer: am cumpărat inputuri anul trecut la prețuri triple față de 2018-2019. Numai pe tona de îngrășăminte am dat 4000-6000 lei. Și am vândut marfa de pe câmp la prețul din 2019: 85 bani/kg grâu și 1,80 lei/kg la rapiță. Porumbul nici nu vreau să mă gândesc, că am avut pierdere la el. Anul trecut am vândut grâul cu 1,60-1,70 lei/kg și acum la 0,85 lei. Dar… mulțumesc Lui Dumnezeu că am avut ce vinde…”, încheie fermierul giurgiuvean.
