„De 23 de ani înotăm fără să avem o direcție, fără să ne îndreptăm către un mal. Nu am avut nicioadată o continuitate în agricultură. De aceea am ajuns astăzi ca, din punct de vedere tehnologic și al producției, să nu facem aproape nici un pas.
Am făcut o analiză care arată că din 1990 și până acum nu am putut să avansăm în producția agricolă decât cu 9-10%. Ca să prindem din urmă fermierii europeni avem nevoie de peste 100 de ani”, a accentuat Marcel Cucu, membru LAPAR Brăila, necesitatea unei strategii pentru agricultura României.
România nu duce lipsă de o strategie în agricultură, ci de un acord politic pe o strategie, astfel încât cine vine la putere să implementeze principiile generale pe care le-ar putea cuprinde acest document, a declarat Daniel Constantin.
Agricultorii cer mai mulți bani pentru plăți directe
Conferința LAPAR a avut ca temă „Viziunea LAPAR față de PAC 2014-2020”, astfel că membrii au avut ocazia să-și comunice propunerile pentru noua politică agrară chiar în fața comisarului european pentru agricultură.
Daniel Ciobanu, vicepreședinte al LAPAR, a anunțat că Liga nu este de acord cu plafonarea subvențiilor. „LAPAR nu este de acord cu plafonarea la 300.000 euro, pentru că fermele mari se consideră pedepsite. Or, fermele mari și-au dovedit fiabilitatea, au dovedit că pot face investiții și sunt ferme pilot pentru promovarea tehnicii, a unei agriculturi moderne”, a explicat Daniel Ciobanu.
Ca urmare a flexibilității transferului de fonduri între cei doi piloni, fermierii români doresc mai mulți bani pentru plăți directe, complementare SAPS-ului, deoarece astfel de fonduri sunt mai ușor de accesat. „Acești bani din subvenția pe suprafață noi îi folosim pentru dezvoltare. Accesul este foarte greoi la fondurile europene și durează ani de zile până să-ți vină rândul să treci un proiect în plată. Nivelul subvenției este foarte mic pentru că avem o suprafață mică negociată”, a explicat Daniel Ciobanu.
Surse de finanțare pentru reabilitarea sistemelor de irigații
„Ceea ce mai trebuie construit pentru finalizarea canalului Siret-Bărăgan se ridică la circa 2,6 miliarde euro. Pentru București-Dunăre, suma este de 1,2 miliarde euro, însă putem lucra inteligent, mai ales că avem flexibilitate 25% din banii pentru agricultură între cei 2 piloni.
Putem muta de la plăți directe 25% la dezvoltare rurală sau putem muta de la dezvoltare rurală 25% la dezvoltare regională. Dar putem avea o combinație de bani de dezvoltare rurală plus de la mediu, de la fondurile de coeziune, plus de la BERD, de unde avem la dispoziție 1 miliard, în fiecare an. Nu-l folosim pentru că am avut deficitul mare. Acum s-a redus și se creează spațiul fiscal”, a explicat Traian Băsescu.
Liberalizarea pieței funciare
„Fermierii români nu au nici o șansă în fața capitalului străin. Nu avem acces la credite, noi suntem în situația în care exploatațiile trebuie întărite, nu modernizate neapărat. Băncile nu vor dori să finanțeze, mai ales că nu există cadastru general”, a atenționat Daniel Ciobanu.
Aceeași problemă pare să fie de actualitate și pentru alte state membre, precum Lituania sau Letonia. „Când am aderat la UE ne-am luat angajamentul să vindem terenul străinilor. Această condiție a fost într-o perioadă de tranziție care se încheie anul viitor. Fermierii au spus că nu avem condiții egale de competitivitate și această perioadă de tranziție ar trebui prelungită până în momentul în care toate plățile directe vor fi egalizate”, a explicat reprezentantul agricultorilor din Lituania.
O soluție identificată în Letonia este sprijinul statului în achiziția terenurilor: „La ora actuală avem și noi același gen de probleme cu vânzarea terenurilor și încercăm să punem în practică un fond mutual și încercăm să justificăm că e foarte bine ca statul să cumpere acest pământ și să-l vândă mai târziu la fermieri”, a spus reprezentantul agricultorilor din Letonia.
În privința liberalizării pieței funciare, MADR a propus un mecanism prin care „beneficiarii care vor să-și înființeze exploatații de până la 1000 hectar pot veni cu doar 10%, iar statul va garanta 50% din achiziția acestui teren”, a explicat Daniel Constantin.
LAURENȚIU BACIU, PREȘEDINTE LAPAR:
„Reformele în agricultură trebuie să înceapă cu organizarea teritoriului și constituirea exploatațiilor agricole. Au fost unele promisiuni, dar nimic nu s-a concretizat, ceea ce face să avem încă milioane de parcele, în situații imposibil de a putea fi comasate. Putem vorbi de perfomanță într-o agricultură cu circa 4 milioane de fermieri, cu ghilimelele de rigoare, și tot atâtea ferme cu suprafețe cuprinse între câteva mii de metri pătrați și 1-2 hectare? Iată unul dintre motivele pentru care pământul nu este suficient și eficient exploatat, producțiile obținute ducându-ne în coada Europei, deși ne lăudăm cu cel mai bun pământ”, a declarat președintele LAPAR, în deschiderea conferinței.
