Consiliul Local a aprobat închirierea întregii suprafeţe de păşune (în total 209 ha) pentru 5 ani, în favoarea asociaţiei. Contravaloarea folosirii terenului era de 15.500 de lei pe an, plus celelalte taxe şi impozite.
PRIMĂRIA A DAT IAMA CU INDUSTRIA ÎN IZLAZ
A fost primul şi ultimul contract pentru că în 2019, consilierii locali, în frunte cu primar cu tot, au hotărât să nu-l mai prelungească, pe motiv că au în vedere o viitoare dezvoltare industrială a oraşului care se va întinde pe o suprafață de peste 80 ha de teren. Aşadar, la Turceni vor da năvală tot soiul de investitori care vor construi parcuri industriale, fabrici şi uzine şi alte celea…
Până acum, nimic din toate acestea! Abia în această toamnă vor începe lucrările pentru un parc fotovoltaic pe mai puţin de 30 ha.
Dar ce s-a întâmplat cu restul de izlaz până la 209 hectare, atât cât are oraşul Turceni? Nimic! Din lipsa animalelor, o parte este lăsat pârloagă şi se degradează pe zi ce trece!
SENATORUL CARE ŞI-A TRAS BALTĂ ÎN PĂŞUNEA COMUNALĂ!
După cum ne spune Andrei Bărăgan, preşedintele Asociației Crescătorilor de Animale din Turceni, Consiliul Local i-a concesionat unui baron local o baltă (sursa de apă de unde se adăpau vitele oraşului!), cu o zonă de protecţie, exact pe păşune. Alesul naţiunii şi-a îngrădit concesiunea semnată pentru 49 de ani, a asfaltat drumul care a împărţit în două imaşul, de nu mai pot intra animalele la păscut.
Pentru pitorescul situaţiei, în paranteză fie scris, senatorul Ion Iordache – fost primar al Turcenilor – este şi cumnat cu actuala (şi fosta!) primăriţă, Cristina Cilibiu, care şi-a anunţat demisia de la Primărie pe 10 august a.c. pentru că „a venit timpul să aleagă liniștea, sănătatea și familia!”. Acum şi-a găsit un loc ferit, la umbra… Prefecturii!
Am fi vrut să strângem nişte bani, să ne cumpărăm şi noi utilajele, ca să numai plătim fimelor să ne facă lucrări de întreţinere a păşunilor! Dar, de unde?!
BĂ, VREŢI SĂ CREŞTEŢI ANIMALE? CUMPĂRAŢI-VĂ TEREN!
„Degeaba m-am toot dus la Primărie să văd care este rezolvarea cu locurile de păşunat, că primăriţa nici nu a vrut să mă primească la discuţii!”, ne-a declarat Andrei Bărăgan. „Eu nu am nicio putere şi nici banii necesari să mă pun cu senatorul! Mi-a zis: Bă, vreţi să creşteţi animale? Cumpăraţi-vă teren! Altfel, nu veţi beneficia de păşunea oraşului Turceni!”
În aceste condiţii, oamenii au fost nevoiţi să-şi vândă peste jumătate din animale. Cei care au mai rămas în asociaţie au fost lăsaţi să ducă animalele pe câteva parcele de păşune, dar fără contract!
De trei ani, dacă li se permitea legal păşunatul, crescătorii de animale ar fi putut beneficia de circa 300.000 de lei subvenţii şi nu ar fi lăsat terenul să se degradeze în asemenea grad şi să chinuie de sete bietele dobitoace, lipsite de umbră, sub soarele dogoritor.
GROAPA DE GUNOI, PE PĂŞUNE
Mai mult decât atât, în mijlocul păşunii s-a amenajat groapa de gunoi a oraşului şi staţia de management al deșeurilor: separare la sursă, colectare, transport, transfer, sortare, reciclare și depozitare. Capacitatea de sortare 1.300 tone/an și una de transfer de 6.100 tone/an. Când adie vântul, toate miasmele vin spre oraş…
Potrivit revistei Ecologic, depozitul de deşeuri de la Turceni găsit neconform a fost închis de autorităţile de mediu.
SPERANŢA STĂ ÎN NOUL PRIMAR
Asociaţia Crescătorilor de Animale din Turceni moare singură, din cauză că puţinii bănuţi pe care îi mai are se duc pe salarii (trebuie plătiţi contabilul şi cenzorul, preşedintele renunţând la indemnizaţie) şi pe comisionul bancar de administrare a contului.
„La început am fost circa 100 de membri înscrişi în Asociaţie, care deţineam împreună peste 400 de vaci cu lapte, oi, capre şi câteva cabaline. Nu ştiu dacă am mai rămas zece crescători, cu efective mult mai puţine.
În ceea ce priveşte viitorul Asociaţiei, mai am un licăr de speranţă: secretara Primăriei mi-a zi să am răbdare până în februarie – martie când vor fi noi alegeri de primar şi, probabil, se va relua procedura de închiriere a păşunii. Dar, să vedem dacă o să vrea senatorul, care m-a atenţionat că el este Stăpânul Inelelor: eu conduc aici, pun pe cine vreau eu primar în Turceni”, ne-a declarat liderul crescătorilor.
PRIMAR INTERIMAR: PENTRU PĂŞUNE VOM GÂNDI UN PROIECT!
Primarul interimar al oraşului Turceni, Lucian Mărgineanu, a recunoscut că autoritatea publică locală nu prea avut timp să se ocupe îndeajuns de păşune şi de problemele crescătorilor de animale. I-a lăsat într-un con de umbră!
“Noi am gândit zona ca o zonă de dezvoltare unde să amenajăm un parc de panouri fotovoltaice.
Drept să vă spun că pentru toată suprafaţa de păşune nu avem încă un proiect, dar o să-l gândim până la sfârşitul anului viitor. Nu am luat o decizie la tot ce se întâmplă pe zonă”, ne-a declarat actualul edil.
Lucian Mărgineanu a promis că se va apleca cu mai multă atenţie asupra păşunilor administrate de Primăria Turceni, care sunt o sursă legală de venit.
“O să mai discutăm cu ei (n.r. – crescătorii de animale), să vedem cum vom putea rezolva problema. Aici trebuie analizate foarte bine lucrurile iar în continuare să vedem câte animale mai sunt în asociaţie, care este încărcătura legală şi care este suprafaţa necesară a fi închiriată. Evident că au de câştigat şi oamenii – crescători de animale – şi noi, ca administraţie publică locală”, a concluzionat interimarul.
JUPUIALĂ… LA PREŢUL PIEŢEI!
Andrei Bărăgan a fost maistru la Termocentrala Turceni. „M-am retras să creştem animale pentru că aşa era la noi în familie. An de an avem tăuraşi la îngrăşat, metişi, nu rasă pură; acum am rămas cu trei văcuţe. Avusesem 6 şi am vândut din ele că nevoia de bani era presantă. Anul trecut crescusem patru tăuraşi şi după finisare i-am dus la Craiova, la abator. Jupuială la… preţul pieţei: 12 lei kg de carne. Abatorul a luat numai carcasa, nu şi organele sau pielea animalului”, a explicat gorjanul.
S-A CONSTATAT DEGRADAREA!
Amenajamentul pastoral realizat în zonă precizează că pe pajiștile orașului Turceni nu s-au efectuat niciun fel de lucrări de combatere a eroziunii solului sau de ameliorare a pășunilor, ceea ce a agravat starea lor, atât din punct de vedere al calității vegetației, cât și din punct de vedere al degradării solurilor.
un articol de
MARIAN MUŞAT
