Iată de ce un indicator al hranei pentru rumegătoare, care se cuantifică din ce în ce mai mult, este conţinutul acesteia în „fibră brută”, respectiv în „celuloză brută” (CB), denumire care se foloseşte preponderent la noi în ţară.

Proporţia CB în plantele furajere

Conţinutul în CB al furajelor variază foarte mult, valorile orientative în cazul diferitelor categorii fiind de: 1% la rădăcinoase; 5-8% la furajele verzi; la grăunţe: de la 2% pentru porumb până la 10-12% la ovăz; 5-10% la silozuri, 25-35% la fânuri şi cel mai mult la nutreţurile grosiere 35-42%.

Deoarece structura componentelor care însoţesc celuloza propriu-zisă, cea care formează CB, diferă mult de la un nutreţ la altul, având şi efecte nutritive diferite, nutriţioniştii au simţit nevoia să opereze si cu alte categorii celulozice. La noi în ţară, şi nu numai, recent, în tabelele de valoare nutritivă a furajelor au fost introduse coloane care stabilesc conţinutul celulozic exprimat în NDF, în ADF şi în ADL.

Pentru a compara valorile de conţinut în ADF şi NDF al furajelor cu cele de CB, cu care s-a lucrat până acum, în tabelul 1 prezentăm câteva exemple. Nivelurile optime de NDF (%) din totalul substanţei uscate al raţiilor, propuse de cercetătorii americani în funcţie de nivelul producţiei de lapte al vacilor, sunt redate în tabelul 2.

Tabelul 1: CONŢINUTUL CELULOZIC AL FURAJELOR

Tabelul 2: CANTITATEA OPTIMĂ DE NDF ÎN RAŢIE

Proporţia în NDF a raţiei este invers proporţională cu producţia de lapte. La vacile performante, cu producţii de peste 30 litri lapte pe zi, în a căror raţie se introduc concentrate în cantităţi mari (10-12 kg), trebuie să se asigure minim 28% NDF din totalul substanţei uscate ingerate, pentru buna funcţionare a rumenului şi prevenirea tulburărilor de metabolism.

*Procent din totalul substanţei uscate al raţiilor pentru producţii de lapte (cu 3,5% grăsime) şi vaci înţărcate

DICŢIONAR

„Celuloză brută” constituie partea reziduală rezultată în urma solubilizării acide şi alcaline a componentelor pereţilor celulari ai nutreţurilor vegetale şi se constituie din celuloză, hemiceluloză, substanţe pectice şi din substanţe încrustante (lignină).

NDF-ul este forma prescurtată pentru Neutral Detergent Fibre, prin care Se determină totalul fibrelor insolubile din furaje şi din alimente, după tratarea acestora cu un „detergent neutru”. NDF-ul are în compoziţie celuloză, hemiceluloză şi lignina din nutreţ.

ADF-ul este forma prescurtată pentru Acid Detergent Fibre, prin care se stabileşte totalul fibrelor insolubile din furaje şi din alimente, după tratarea acestora cu un „detergent acid”. ADF-ul este format din celuloză şi din lignina dintr-un nutreţ.

Operând cu aceste noi categorii, ADF-ul se referă mai mult la digestibilitatea raţiilor, iar NDF-ul la ingesta de substanţă uscată, respectiv la gradul de încărcare al rumenului.

ADL-ul este forma prescurtată pentru Acid Detergent Lignin, prin care se stabileşte conţinutul în lignină al furajelor şi al alimentelor.

Lignina reprezintă cel mai important constituent nezaharidic al membranelor celulare din ţesuturi, a cărei pondere creşte pe măsura înaintării în vegetaţie a plantelor, ajungând chiar până la 9-11%. Lignina este un complex de substanţe nedigestibile, ceea ce explică reducerea digestibilităţii furajelor, îndeosebi la cele grosiere, la care încrustarea celulozei cu lignină este maximă.