Alianța pentru Agricultură și Cooperare a identificat și a transmis principalele 4 mari priorități care ar putea fi incluse în ”Viziunea Copa-Cogeca asupra agriculturii în UE”, document al fermierilor europeni care va fi prezentat atât comisarului european nominalizat pentru Agricultură, Christophe Hansen, cât și președintei Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, informează A.A.C.
De menționat că la începutul lunii septembrie, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a primit raportul final al Dialogului strategic privind viitorul agriculturii în UE post 2027 ( document elaborat de experți europeni ), care prezintă o evaluare a provocărilor și oportunităților, urmată de un set de recomandări privind agricultura.
Acest raport va sta la baza activității Comisiei Europene care, în primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, trebuie să prezinte viziunea sa asupra agriculturii și alimentației în UE.
Președinta Comisiei Europene l-a nominalizat pe Christophe Hansen din Luxemburg pentru postul de comisar în agricultură, care, dacă va fi confirmat, urmează să preia mandatul într-o perioadă complicată pentru sectorul agricol al Uniunii Europene.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis care sunt principalele 4 mari priorități din punctul său de vedere:
”1.Buget strict pentru PAC de 1% din PIB-ul UE
Considerăm extrem de important ca bugetul pentru PAC să fie de 1% din PIB-ul UE și să fie constituit un buget extern, separat de PAC, pentru „gestionarea riscurilor”, „decarbonizare”, „un fond temporar de tranziție echitabilă” și „un fond de refacere a naturii bine dotat” – în condițiile în care PAC furnizează alimente de înaltă calitate pentru aproape 450 de milioane de persoane la un preț accesibil.
Acest aspect trebuie să fie întotdeauna luat în considerare în timpul discuțiilor privind viitorul PAC. Obiectivele PAC pot fi atinse, iar securitatea alimentară poate fi asigurată numai dacă autoritățile de reglementare își bazează procesul decizional pe realitățile din teren pentru a gestiona fermele indiferent de dimensiunea acestora (mici, medii sau mari).
Agricultura a devenit din ce în ce mai dificilă în ultimii ani. În noul cadru instituțional al UE, trebuie să redăm agriculturii, care este responsabilă de producția de alimente, poziția sa inițială, onorată, prioritară, cel puțin pe picior de egalitate cu apărarea, securitatea și extinderea.
Principala provocare pentru agricultori, cooperative, autorități și politicieni în următoarele 15 luni este de a obține o modificare a cadrului financiar multianual pentru a crește bugetul PAC (Politica Agricolă Comună) în conformitate cu nevoile și ambițiile crescute – de exemplu, până la 1% din PIB-ul UE, care să includă promovarea produselor agroalimentare și, în cazul în care este nevoie de sprijin, să se creeze un fond separat pentru Ucraina, complementar bugetului UE pentru agricultură.
Solicităm de mult timp un buget adecvat pentru PAC, care a fost, de asemenea, recunoscut în rezultatele Dialogului strategic. Avem încredere că comisarul Christophe Hansen va susține și va apăra această solicitare.
2.Integrarea Ucrainei și relațiile cu țările terțe
Ne exprimăm îngrijorarea că lăsăm fermierii din UE în urmă, cu afacerile expuse și vulnerabile, complet volatile, în comparație cu fermierii din țările terțe. Viitoarea coexistență a unor relații mai strânse între Uniunea Europeană și Ucraina, impactul liberalizării comerțului, precum și potențiala aderare a Ucrainei la UE și impactul acesteia asupra fermelor trebuie abordate cu mai mult pragmatism.
În opinia noastră, acesta va fi unul dintre principalii factori care vor determina vitalitatea zonelor rurale din UE și rentabilitatea producției agricole în Europa. Ucraina trebuie să se alinieze la standardele UE. În ceea ce privește comerțul cu țările terțe, comunitatea agricolă a insistat mult timp pentru respectarea acelorași condiții de producție pentru importurile din țările terțe în Uniunea Europeană, dar această parte lipsește din raportul privind Dialogul strategic.
3.Lanț alimentar echitabil
UE trebuie să revină la garantarea securității alimentare a UE și a veniturilor grav afectate în ultimii ani ale agricultorilor, crescătorilor de animale și silvicultorilor, fără constrângeri legislative, fără practici comerciale neloiale, cu condiții de producție reciproce, în oglindă, pentru produsele țărilor terțe, pentru a fi competitivă, durabilă și a nu mai fi obligată să intervină masiv cu sprijin financiar național la nivelul statelor membre. De asemenea, trebuie remarcat ce este mai bun din Farm to Fork ( Strategia de la Fermă la Furculiță ), faptul că încurajăm prin măsuri concrete utilizarea alimentelor din lanțul scurt, pentru a fi consumate cât mai aproape de locul de producție al UE, care poate contribui implicit la atingerea obiectivelor de neutralitate climatică.
4.Rolul animalelor și al dietelor
În viziunea asupra agriculturii pe care o va formula Comisia Europeană, considerăm că trebuie subliniată mult mai mult importanța creșterii animalelor și necesitatea dezvoltării și consolidării proteinelor animale pentru hrănirea populației.
Este o cerință care nu a ajuns concret în textul final al raportului privind concluziile Dialogului strategic, dar care considerăm că trebuie să se regăsească în forma finală prezentată de comisarul Christophe Hansen, alături de eliminarea referințelor la introducerea de măsuri fiscale care ar trebui să vizeze creșterea consumului de opțiuni „sănătoase” și reducerea alimentelor de origine animală.
Ambițiile viitoare privind agricultura trebuie să ia în considerare evoluțiile și provocările actuale. Orice se decide ar trebui să se facă printr-o abordare ascendentă, cu implicarea specifică a agricultorilor și a cooperativelor în consultări.
Suntem pregătiți să lucrăm împreună cu Comisia Europeană pentru a identifica cea mai bună abordare pentru o viziune privind viitorul agriculturii UE.
Protestele fermierilor de la începutul acestui an au subliniat necesitatea implicării agricultorilor și a cooperativelor în procesul decizional, astfel încât politica să fie simplă și adaptată la realitățile din teren.
În numele membrilor noștri, transmitem că avem mari așteptări din partea tuturor celor implicați ca raportul prezentat în urma Dialogului strategic să fie urmat de un proces constructiv, care să ducă la formularea unei viziuni mai echilbrate și strategice a agriculturii Uniunii Europene și a alimentației”.
