O lectură atentă a ordinului de ministru al agriculturii și dezvoltării rurale 355/2024, care modifică ordinul de ministru al agriculturii și dezvoltării rurale 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancțiuni administrative pentru condiționalitate începând cu anul de cerere 2023, relevă câteva modificări pentru, mai ales, GAEC 7 ( Rotația culturilor ) și, într-o mică măsură, pentru GAEC 8 ( Zone neproductive ).
Am semnalat deja publicarea noului ordin în Monitorul Oficial ( în 18 septembrie ), documentul fiind adoptat de MADR în 12 septembrie.
Revin cu o prezentare amănunțită a modificărilor operate de minister pentru GAEC 7 și GAEC 8, detalii care scapă unei perceperi superficiale a actului legislativ. Mă refer la schimbările/reformulările din Anexa 2, Tabelul 1. ”Elemente de control privind respectarea bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC)”. Aceste ”elemente de control” pot fi asimilate unor reguli, fiindcă fermierii trebuie să le cunoască și să le aplice în teren.
GAEC 7
Iată mai întâi ce scrie în vechiul ordin ( 393/2023 ), modificat prin ordinul 355/2024:
”1. Rotația culturilor cel puțin o dată pe an (an de cultură), cu excepția culturilor multianuale, a ierburilor și a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă și a culturilor din spații protejate (sere și solarii).
2.a) Rotația culturilor principale pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să fie înființată o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală.
2.b) Rotația culturilor principale o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care acestea au fost recoltate toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile”.
Fermierii aveau de ales, practic, între trei reguli, cea de-a treia fiind condiționată de situația meteo.
Ce prevede noul ordin:
”Rotația culturilor cel puțin o dată pe an (an de cultură), cu excepția culturilor multianuale, a ierburilor și a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă și a culturilor din spații protejate (sere și solarii).
Prin excepție de la regula generală, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:
a) rotația culturilor principale pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să fie înființată o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală;
b) rotația culturilor principale o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care acestea au fost recoltate toamna târziu (după data de 1 noiembrie), ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor”.
Vedeți diferențele? Dacă nu, le semnalez în continuare.
În primul rând, a rămas o singură regulă generală, care era formulată în vechiul ordin, dar celelalte se transformă în excepții. Prin urmare, fermierul nu mai alege din trei variante, ci trebuie să aleagă mai degrabă regula generală. E o diferență de nuanță cu valoare juridică.
Inspectorul APIA l-ar putea chestiona pe fermier, în baza noului ordin, de ce nu a ales regula generală și a optat pentru o excepție. Care este motivul?
În al doilea rând, la excepția nr. 2, care conține referirea la condițiile meteo, a fost adăugat următorul enunț: ”... înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor”.
Cine stabilește aceste ”condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor”? Le constată APIA sau fermierul este cel chemat să le probeze? Și cum? Oferă datele ANMH? Dar acestea nu sunt valabile la nivel de parcelă, unde se aplică controlul APIA. Va trebui să aibă fermierul stație meteo în fiecare parcelă?
Și acest enunț are încărcătură juridică și consecințe în relația fermier – APIA. Știm bine că într-un text juridic și semnele de punctuație au relevanță juridică, ce să mai vorbim de un enunț?!
Dacă un fermier care a recoltat porumbul după 1 noiembrie și nu a semănat cultura secundară, invocând lipsa condițiilor optime de răsărire și dezvoltare, nu-l convinge pe inspectorul APIA de decizia luată, este pasibil de sancțiuni?
Formularea din vechiul ordin era mai laxă și se referea numai la recoltarea culturii principale: ”ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile”. Noua formulare este precisă și se referă și la înființarea culturii secundare. Înainte, fermierul putea cultiva porumb după porumb, pe aceeași parcelă, dacă îl recolta după 1 noiembrie, invocând condițiile meteo nefavorabile.
Acum nu mai poate cultiva porumb după porumbul cules după 1 noiembrie, dacă nu probează că nu a putut înființa cultura secundară din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
GAEC 8
Iau cu copy paste formulările din vechiul ordin 393/2023, ca în cazul GAEC 7, deși textul e mai mare, dar sunt convins că vă faceți timp să-l citiți.
Specificările pentru GAEC 8 erau următoarele:
”•Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive.
– Ponderea minimă de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă;
– Ponderea minimă de cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă dacă acesta include, de asemenea, culturi intermediare (secundare) sau culturi fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă terenuri lăsate pârloagă sau elemente neproductive. Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 0,3.
•Menținerea elementelor de peisaj.
•Interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor.
•Măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive.
Specificările pentru GAEC 8, din noul ordin, sunt identice, nimic nou.
Rubrica ”Elemente de control” a fost menținută și în ordinul nou, fiind menționată, în plus, derogarea prevăzută în Regulamentul 587/2024:
”(*) Prin aplicarea derogării în anul de cerere 2024, fermierii și alți beneficiari care fac obiectul acestui standard pot îndeplini prima cerință a standardului prin alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă:
1.zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă și/sau
2.culturilor fixatoare de azot și/sau
3.culturilor secundare.
Culturile fixatoare de azot și culturile secundare se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor. Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 1. [Conform articolului 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 în ceea ce privește aplicarea standardului GAEC 8]
Ce va fi în 2025?
MADR a anunțat deja că ”în luna mai a anului curent a fost aprobat Regulamentul (UE) 2024/1468 de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/2115 și (UE) 2021/2116 în ceea ce privește standardele privind bunele condiții agricole și de mediu, schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, modificările planurilor strategice PAC, revizuirea planurilor strategice PAC și derogările de la controale și sancțiuni, care, printre altele, aduce modificări la modul în care standardele GAEC 7 și GAEC 8 vor putea fi respectate de către fermieri începând cu anul 2025.
GAEC 7: Rotația culturilor pe teren arabil, cu excepția culturilor cultivate sub apă, a fost flexibilizat prin aplicarea ca și alternativă la rotația culturilor pe terenul arabil cel puțin o dată pe an la nivel de parcelă agricolă prin aplicarea practicii de diversificare a culturilor pe terenul arabil.
Astfel, pentru respectarea GAEC 7 fermierii pot aplica diversificarea culturilor fără a fi obligați la respectarea practicii privind rotația culturilor.
Rezumatul practicii pentru rotația culturilor
Se aplică o rotație a culturilor pe terenul arabil cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă.
Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:
a) o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală;
b1) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) sau
b2) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor;
Pentru suprafețele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi și alte plante furajere erbacee, teren lăsat pârloagă, culturi din spațiile protejate (sere și solarii), culturi care cresc sub apă, loturile semincere, cât și suprafețele certificate în agricultura ecologică, conform R. (UE) 2018/848 se consideră realizată rotația culturilor.
Rezumatul practicii pentru diversificarea culturilor:
Fermierii pot respecta standardul GAEC 7 inclusiv prin diversificarea culturilor pe terenul arabil, după cum urmează:
a) în cazul în care suprafața terenului arabil al unei ferme este cuprinsă între 10 și 30 ha, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din fermă cu cel puțin două culturi diferite pe terenul arabil respectiv; cultura preponderentă nu trebuie să acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75 % din terenul arabil respectiv;
b) în cazul în care suprafața terenului arabil al unei ferme este mai mare de 30 ha, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din fermă cu cel puțin trei culturi diferite pe terenul arabil respectiv; cultura preponderentă nu trebuie să acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75 % din terenul arabil, iar principalele două culturi nu trebuie să acopere împreună, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 95 % din terenul arabil respectiv.
GAEC 8 a fost flexibilizat prin eliminarea obligației privind alocarea unui procent de 4% din terenul arabil la nivel de fermă dedicat zonelor sau elementelor neproductive (inclusiv pârloagă) fiind modificat și având următoarele cerințe:
1.Se menţin elementele de peisaj, incluzând rigole, garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori, terase, movile, existente pe terenul agricol.
2.Este interzisă tăierea gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice (15 martie-31 august).
3.Se iau măsuri pentru evitarea instalării şi extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.
Precizăm că pentru implementarea aspectelor menționate anterior aduse prin Regulamentul (UE) 2024/1468 este necesară modificarea Planului Strategic 2023-2027, făcând obiectul unui amendament care va fi aplicat începând cu campania ce 2025 de depunere cereri de plată.
De asemenea, ne exprimăm rezerva ca în urma procesului de negociere cu serviciile Comisiei Europene forma finală să sufere anumite modificări.
Ulterior aprobării modificărilor aduse Planului Strategic va fi modificată și legislația națională de implementare.
Rețineți din ultimele fraze: ”modificarea Planului Strategic 2023-2027”, ”va fi modificată și legislația națională de implementare”.
Anunțul MADR a fost publicat pe site-ul instituției în 21 august 2024. Până în prezent, nu a fost adoptat niciun act legislativ privind noile reguli GAEC, pentru 2025.
