Rapiţa este o cultură atractivă din punct de vedere economic, numai că este şi o cultură mai delicată. Pentru a confirma aşteptările cultivatorului, în aplicarea tehnologiei agricole acesta trebuie să ţină seama de particularităţile biologice şi morfologice ale rapiţei.

Potenţialul locului nu compensează lacunele tehnologice
În foto 1 şi foto 2 este o cultură de rapiţă cultivată în una dintre cele mai favorabile zone ale judeţului Timiş: în apropiere de Lovrin. Încă de la înfiinţare cultura a început cu stângul: sol neuniform pregătit, aplicare nepotrivită a îngrăşămintelor, competiţie cu samulastra culturii anterioare. Locul bun a mai compensat şi a mai ajutat plantele să recupereze, însă starea culturii este departe de potenţialul locului: cultura este cu neuniformităţi evidente de creştere, simptomele de carenţă de nutriţie sunt prezente pe zone mari şi foarte evidente (foto 2).
Şi toate acestea pe fondul unei ierni blânde. Ne putem pune întrebarea cum ar fi arătat această cultură după o iarnă ca cea a anului trecut? Pentru comparaţie, în foto 3 avem o cultură de rapiţă evident mult mai bine şi mai uniform lucrată. Şi totuşi puternic afectată de gerul iernii trecute, în ciuda stării excelente la intrarea în iarnă. Sperăm ca aceste rânduri să ajungă şi sub ochii fermierului în cauză, pentru ca în anul agricol care urmează să poată fi mai riguros în aplicarea tehnologiei.

„Erbicidarea cu perioadele de ger”
În foto 4 putem constata că această iarnă blândă i-a înşelat pe cei care au lăsat unele verigi tehnologice în seama ei. Este vorba de „erbicidarea cu perioadele de ger”. Perioadele de ger curăţau cultura de rapiţă de o serie de buruieni competitoare nedorite, alte specii de crucifere în acest caz. Numai că lipsa perioadelor de ger a făcut ca şi speciile de buruieni să supravieţuiască iernii şi să creeze acum probleme serioase culturii de rapiţă, luând-o înaintea acesteia şi dovedindu-se competitoare serioase. Şi asta în ciuda faptului că acum, prin aplicarea de erbicide, există posibilitatea combaterii unei părţi însemnate a buruienilor crucifere din cultura de rapiţă. Numai că aceste erbicide trebuiau aplicate de mult timp.

Competiţia cu buruienile, o problemă corect gestionată
Din punct de vedere agricol, competiţia cu buruienile trebuie dusă pe toate fronturile şi trebuie început cu începutul. Din punct de vedere al diversităţii florei, lucrurile stau cam invers. În foto 5 şi foto 6 este ilustrată situaţia dintr-o cultură de grâu erbicidată în postemergenţă, la data de 03 noiembrie. Intenţia iniţială a fost ca erbicidarea să se facă în preemergenţă. Şi aşa s-a şi făcut pe o parte din suprafaţă. Numai că, din lipsa erbicidului, o altă parte din cultură a ajuns să fie erbicidată în postemergenţă. Situaţia din teren arată că este bine şi aşa. Vremea de toamnă târzie face ca şi vegetaţia să aibă un ritm mai lent. La aproape o lună de la erbicidare, buruienile încă păreau să se simtă bine (foto 5). Însă acum realitatea din teren arată că decizia de erbicidare a fost una corectă (foto 6).

În cazul erbicidării preemergente situaţia este şi mai bună. Un exemplu este în foto 7 – grâu semănat în 03 noiembrie şi erbicidat în 05 noiembrie. În zona de control, neerbicidată (foto 7, partea dreaptă), peste iarnă au răsărit multe buruieni. Până se va putea intra cu MET-ul în câmp, o parte dintre ele vor ajunge într-o fază cam costisitoare pentru a fi combătute.

Nici un an agricol nu seamănă cu celălalt. Noi ne-am convins de asta. Alţii… nu! Întrebarea din titlu ne-a adresat-o un fermier dintre cei de pe la 60 de ani, fiind invitaţi la prezentarea unor soiuri de grâu din experienţele tehnice pe care le facem la Şcoala de Soiuri: „Şi ce-aş mai putea să văd eu nou în agricultură?” De data aceasta, noi am rămas fără răspuns….

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217

DESPRE PLANTE, PRIETENII NOŞTRI. ŞTIAŢI CĂ:
• Uleiul din germeni de grâu – nerafinat – este unul din cele mai valoroase şi preţioase uleiuri din punct de vedere al conţinutului de vitamine şi minerale?
• Uleiul de rapiţă, consumat rece, reduce colesterolul?
• Uleiul de seminţe de in conţine lecitină şi este deosebit de eficient în reglarea tranzitului intestinal, are acţiune antiinflamatorie, cardioprotectoare şi de reducere a grăsimilor din sânge?
• Uleiul de cânepă este perfect pentru hidratarea optimă a scalpului şi stoparea căderii părului?
• Uleiul de soia este o sursă bună de vitamina E, K şi de colină sau de vitamina B7, cunoscută drept “vitamina memoriei”?
• Uleiul din seminţe de muştar are proprietăţi antibacteriene, analgezice, antihelmintice şi antiinflamatorii?

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)