Temperaturile ridicate determină o reducere semnificativă atât a cantității, cât și a calității laptelui la oi și capre, prin scăderea consumului de hrană, dezechilibre metabolice și hormonale, precum și prin afectarea compoziției și stabilității laptelui.

mulsul caprelor caldura canicula — Credit foto @iStock.com/Igor Vershinsky

Temperaturile de peste 25-30°C produc stres termic oilor și caprelor. În aceste condiții, organismul animalului își concentrează energia pentru menținerea temperaturii corporale, iar producția de lapte devine un proces secundar.

Reducerea cantității și calității laptelui la oi și capre în condiții de temperaturi ridicate reprezintă o consecință directă a stresului termic, care influențează profund metabolismul, comportamentul alimentar și funcțiile endocrine ale animalelor. Aceste modificări au efecte negative atât asupra volumului de lapte produs, cât și asupra compoziției și proprietăților acestuia.

Influența căldurii asupra cantității și calității laptelui

Cantitatea de lapte

Temperaturile ridicate determină în primul rând o diminuare a consumului de furaje. Animalele mănâncă mai puțin pentru a limita producerea de căldură metabolică rezultată din digestie. Această reducere a aportului alimentar duce la un deficit de energie, proteine și alte substanțe nutritive esențiale pentru sinteza laptelui. În consecință, glanda mamară primește mai puțini precursori necesari formării laptelui, iar producția zilnică scade cu 10-25% la oi și chiar cu 15-30% la capre, acestea fiind mai sensibile la temperaturile ridicate.
În același timp, o parte importantă din energia disponibilă este redirecționată către procesele de termoreglare, precum intensificarea respirației, creșterea circulației sanguine periferice și alte mecanisme de disipare a căldurii. Acest consum energetic suplimentar reduce cantitatea de energie disponibilă pentru lactație.
De asemenea, stresul termic determină modificări hormonale, cum ar fi reducerea secreției de prolactină și alte dezechilibre endocrine, care afectează direct activitatea glandei mamare și capacitatea de producere a laptelui. În cazuri severe, poate avea loc chiar întreruperea prematură a lactației.

Laptele de oaie conține 82-83% apă, iar cel de capră, 85-87% apă.

Calitatea laptelui

Temperaturile ridicate influențează compoziția chimică și proprietățile fizice ale laptelui.

Conținutul de grăsime din lapte scade, deoarece sinteza lipidelor este afectată de deficitul energetic și de modificările metabolice.
Conținutul de proteine se reduce, ceea ce are un impact negativ asupra valorii nutritive și asupra capacității de procesare, în special pentru obținerea brânzeturilor. Scăderea proteinelor influențează și randamentul tehnologic în industria lactatelor.
Conținutul de lactoză poate suferi modificări, de regulă o ușoară scădere, ca urmare a afectării metabolismului glucidic.
În plus, stresul termic favorizează creșterea numărului de celule somatice din lapte, ceea ce indică o stare de stres fiziologic sau chiar apariția unor afecțiuni ale glandei mamare, cum ar fi mastita. Acest aspect reduce calitatea igienică a laptelui și îi scade valoarea comercială.
Un alt efect important este reducerea stabilității laptelui. Laptele obținut în condiții de stres termic este mai predispus la alterare, având o durată de păstrare mai scurtă și o rezistență mai scăzută la procesare. Proprietățile organoleptice, precum gustul și mirosul, pot fi și ele afectate.

Implicații asupra sănătății animalelor

În plus, scăderea imunității în condiții de temperaturi ridicate face animalele mai sensibile la boli și infecții, ceea ce poate agrava și mai mult calitatea și cantitatea laptelui produs. Problemele de sănătate, în special cele ale ugerului, contribuie la deteriorarea suplimentară a producției lactate.

Preveniți deshidratarea!

În perioadele caniculare, consumul de apă la oi și capre crește semnificativ, deoarece apa joacă un rol esențial în menținerea echilibrului termic al organismului. Animalele pierd mai multă apă prin respirație accelerată și, în cazul caprelor, prin transpirație, ceea ce impune un aport constant pentru a preveni deshidratarea.

În absența unei surse permanente de apă curată și la o temperatură adecvată (nu foarte rece, dar nici prea caldă), apare rapid un dezechilibru hidric. Acest lucru afectează direct producția de lapte, deoarece laptele de oaie este alcătuit în proporție de 82-83% din apă.

În cazul laptelui de capră, conținutul de apă este ușor mai mare, situându-se în general între 85 și 87%. Chiar și o ușoară reducere a consumului de apă poate duce la scăderi vizibile ale cantității de lapte și la modificări ale compoziției acestuia.

Deshidratarea afectează concentrația principalilor componenți ai laptelui, care duc la o calitate mai slabă a laptelui și la o eficiență redusă în procesarea sa tehnologică.

capre beau apa Cât lapte pierd caprele și oile din cauza caniculei? — Credit foto @iStock.com/MriyaWildlife

Calitatea apei este la fel de importantă

Apa murdară sau contaminată poate reduce consumul voluntar și poate introduce agenți patogeni în organism, favorizând apariția unor boli digestive sau metabolice. În plus, temperatura apei influențează consumul: animalele evită apa foarte caldă, ceea ce poate agrava starea de stres termic.

Prin urmare, asigurarea apei proaspete, curate și ușor răcorite este esențială pentru menținerea producției lactate.

ORGANIZAREA MULSULUI

Mulsul în orele mai răcoroase ale zilei, dimineața devreme și seara, reduce disconfortul animalelor și menține un flux normal al laptelui. După muls, răcirea rapidă a laptelui este indispensabilă pentru prevenirea dezvoltării microorganismelor și pentru menținerea calității acestuia. Temperaturile ridicate favorizează alterarea rapidă a laptelui, motiv pentru care igiena și răcirea sunt critice în aceste condiții.

un articol de SORIN-OCTAVIAN VOIA

USV Timișoara / ACO Păstorul Crișana Arad