Cât lapte românesc au colectat și procesat fabricile de lactate din România anul trecut și cât au importat! Datele Institutului Național de Statistică arată că producția națională a crescut cu 3,6%, în timp ce importurile au fost mai mari cu aproape 40%.

Laptele şi produsele lactate din unităţile industriale în 2024: Importurile au crescut mai mult decât producția autohtonă

Cercetarea statistică anuală privind producţia de carne, lapte şi produse lactate, desfășurată de Institutul Național de Statistică (INS), arată că

în anul 2024, comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă brut colectată de unităţile procesatoare de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare a crescut cu 44.326 tone (+3,6%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 46.233 tone (+39,8%) în anul 2024 faţă de anul precedent.

Din datele INS reiese că impoturile de lapte vacă au crescut, în anul 2024, față de anul 2023, cu peste 1.900 de tone mai mult decât creșterea înregistrată la cantitatea colectată de fabricile de lactate din România de la fermele de vaci și de la centrele de colectare din țara noastră.

La producția de lactate, în anul 2024, cea mai mare creştere a producţiei s-a înregistrat la brânză topită cu 2.562 de tone (+31,5%), urmată de unt cu 978 de tone (+8,9%), de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi alte produse lactate similare) cu 15.116 tone (+7,4%), brânză (inclusiv urdă) cu 7.520 de tone (+7,3%), smântână cu 4.226 de tone (+6,4%) și lapte de consum cu 18.519 tone (+5,2%).

Producția de brânză obţinută din lapte de vacă (care reprezintă 89,8% din producţia totală de brânzeturi) a crescut cu 4.386 de tone (+4,7%).

Producția de lapte praf, în anul 2024 față de anul 2023 , a scăzut cu 131 de tone (-6,1%).

Producția de lapte și lactate pe regiuni ale țării

Cele mai mari cantităţi de lapte de vacă s-au colectat în regiunile Centru (42,0%), Nord-Vest (17,7%) şi Nord-Est (17,2%).

Laptele de consum s-a produs cu preponderenţă în regiunile Centru (57,6%) și Nord-Vest (21,3%).

Regiunile Centru, Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest deţin peste 77% din producţia de produse lactate proaspete (smântâna şi laptele acidulat).

Cele mai mari cantităţi de unt s-au produs în regiunile Centru (44,5%), Vest (34,6%) şi Nord-Vest (13,7%).

Brânza (inclusiv urda) s-a produs îndeosebi în regiunile Centru (40,5%) și Nord-Est (23,2%).

Regiunile de dezvoltare cuprind următoarele județe:
• Regiunea de dezvoltare Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
• Regiunea de dezvoltare Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
• Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova
și Teleorman.
• Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
• Regiunea de dezvoltare Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș
• Regiunea de dezvoltare Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.
• Regiunea de dezvoltare Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
• Regiunea de dezvoltare București – Ilfov: municipiul București și județul Ilfov.

Cercetarea statistică anuală privind producţia de carne şi produse lactate, desfășurată de Institutul Național de Statistică în conformitate cu regulamentele europene cuprinde toate întreprinderile care au activitatea principală sau secundară: „Producţia şi conservarea cărnii”, clasa 1011, „Prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre”, clasa 1012 şi „Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor”, clasa 1051 conform clasificării CAEN Rev.2.

Unitatea de observare este întreprinderea sau punctul de lucru la nivel local. Aceste unităţi pot fi: abatoare care sacrifică animale şi păsări în scopul procesării sau comercializării cărnii; lăptării care cumpără lapte integral sau produse lactate direct de la exploataţiile agricole, de la unităţi sau centre de colectare ori din import, în vederea transformării acestora în produse lactate. Datele se colectează de la circa 550 de operatori economici.

• Laptele de vacă colectat de unităţile procesatoare este lapte de vacă brut care nu a fost încălzit la o temperatură mai mare de 40
  grade Celsius şi nu a fost supus unui tratament cu efect similar;
• lapte de consum este integral, semi-degresat şi degresat care nu conţine aditivi;
• smântâna de consum este smântână procesată disponibilă pentru livrare în afara unităţilor (consum uman, materie primă pentru fabricarea ciocolatei, îngheţatei etc.);
• laptele acidulat este un produs lactat cu un pH între 3,6 şi 5,5 ( iaurturi, iaurturi de băut, lapte bătut etc);
• brânzeturile sunt produse lactate proaspete sau maturate, obţinute prin coagularea laptelui şi a smântânii, separat sau în combinaţii, prin acţiunea cheagului sau a altor agenţi de coagulare şi prin drenarea parţială a zerului rezultat în urma coagulării.

CITEȘTE ȘI: Importurile de lapte de vacă au crescut cu aproape 30% într-o singură lună!