Porcii, şi mai ales rasele perfecţionate, deşi fac parte din categoria animalelor homeoterme, adică au temperatura corporală relativ constantă (38,5-40,5 grade C), nu dispun de un sistem de termoreglare prea eficace. Având puţin păr pe suprafaţa corpului, nu se pot apăra eficient faţă de pierderile de căldură (frig) şi, pe de altă parte, neavând glande sudoripare (nu transpiră), elimină cu dificultate excedentul caloric, fiind foarte sensibili la căldură. Drept urmare, la porcine sunt foarte frecvente atât stările de stres provocate de frig, cât şi cele cauzate de căldură.

Riscuri ale disconfortului termic la purcei

În primele ore de viaţă, purceii prezintă o temperatură corporală mai scăzută decât cea normală (hipotermie neonatală) cu 1,5-6,5 grade Celsius, în funcţie de greutatea corporală şi de temperatura mediului ambiant. Revenirea la temperatura normală se face într-un interval de 1-6 zile, în funcţie de temperatura adăpostului şi de cantitatea de lapte supt de la scroafă.

• În condiţii de frig, purceii nou-născuţi sunt lipsiţi de vioiciune, somnolenţi, apatici, incapabili de a găsi mamelonul şi de a se hrăni. Dacă pierderile de căldură se menţin mai mari decât posibilităţile de a produce căldura din metabolizarea laptelui supt, purceii intră în hipoglicemie şi apoi în coma hipoglicemică, care conduce la moarte. Adeseori purceii cu hipoglicemie prin deficit termic, pentru că sug prea puţin colostru, prezintă şi o hipogamaglobulinemie, adică o insuficienţă de anticorpi, fiind o pradă uşoară pentru cele mai banale microorganisme, existente în mediul lor de viaţă. Pentru prevenirea acestor stări patologice, în primele zile de viaţă trebuie asigurată pentru purcei o temperatură a mediului de aproximativ 30 grade C, iar în următoarele trei săptămâni 24 grade C, prin încălzire locală suplimentară (pardoseli încălzite electric, becuri infraroşii, eleveuze etc.) sau prin asigurarea unui aşternut bogat de paie de bună calitate (nemucegăite).
• Încălzirea excesivă a aerului din maternităţi, prin aeroterme, peste 25 grade C, are de asemenea efecte negative asupra dezvoltării purceilor, întrucât scroafa reacţionează prin hipogalaxie (diminuarea secreţiei de lapte), ceea ce iarăşi diminuă aportul de energie şi de anticorpi protectori pentru purcei.

Verile toride afectează dramatic reproducția

În perioada verii, în adăposturile cu o proastă izolaţie termică se înregistrează frecvent temperaturi crescute, de 30-40 grade C, cu efect negativ asupra indicatorilor de reproducţie. Temperatura crescută peste valorile recomandate influenţează negativ sistemul hormonal al scroafelor. Drept urmare, căldurile se exprimă cu manifestări şterse, durează mai puţin, rata fecundaţiei este redusă şi dezvoltarea embrionară deficitară, ceea ce determină obţinerea de produşi mai puţin dezvoltaţi şi cu un ritm de creştere mai redus.

Dacă nu se asigură posibilităţi de răcorire a scroafelor (prin condiţionarea aerului, acces la bazine de apă sau umbrare), la montele din lunile călduroase (iulie-august), scroafele rămân gestante în proporţie de numai aproximativ 50%, cu prolificitate mai mică, de 8-8,5 purcei pe scroafă, în comparaţie cu indicatorii de reproducţie din restul anului, care obişnuit se caracterizează prin gestaţie în proporţie de 80-85% şi cu o prolificitate de cel puțin 9-9,8 purcei/scroafă.

ZONA DE CONFORT TERMIC

• În primele zile de viaţă, purceilor li se asigură o temperatură a mediului de aproximativ 30grade C, iar în următoarele trei săptămâni 24 grade C.
• Temperatura optimă pentru scroafele în lactaţie este de 15-20 grade C.
• Pentru scroafele negestante, scroafele în prima fază de gestaţie şi vierii reproducători temperatura optimă este de 14 grade C.
• Pentru purceii înţărcaţi temperatura optimă a aerului este de 22 grade C, iar pentru porcii la îngrăşat 18 grade C. Temperaturile crescute scad pofta de mâncare, determină creşterea consumului de apă şi reducerea sporului în greutate.

Click AICI află care sunt mecanismele biologice ale suinelor pentru a se adapta la stresul termic!

un articol de

Profesor emerit Dr. Mihai Decun

Membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice

Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR)