Vremea destul de capricioasă nu i-a ţinut departe de târg pe vizitatori, care au venit la Toteşti în număr foarte mare. Cele 43 de boxe amenajate de către organizatori au fost pline de Ţurcane, varietatea Brează, exemplare specifice zonei.
Felicitări, Pavel Iovăneasă şi crescătorilor membri ai Asociaţiei pe care o conduci pentru încă o ediţie reuşită a expoziţiei. Sunt probabil puţinele momente în care crescătorii de animale au parte de respectul şi aprecierile cuvenite pentru munca şi rezultatele lor. Iar fotografiile realizate la Toteşti sunt elocvente. Un alt motiv pentru care susţinem, încă o dată, că ar trebui ca Ministerul Agriculturii, prin structurile specifice să aloce mai mult timp, resurse şi pricepere omologării Brezei ca rasă de sine stătătoare. Aşa că am profitat de ocazie şi am stat de vorbă cu Ioan Pădeanu, specialistul nostru în creşterea ovinelor, profesor la USAMVB Timişoara, despre avantajele economice net superioare ale acestei varietăţi de Ţurcană.
BREAZA DE HAŢEG: caractere productive care îi conferă unicitate
La oile Breze, într-o perioadă lungă de timp, s-au fixat acele însuşiri şi caractere care le conferă o identitate aparte. Astfel, aceste oi au talie mai mare, constituţie fină spre robustă, dezvoltare corporală proporţională, conformaţie armonioasă, trunchi lung potrivit de larg, dar adânc, linia spinării dreaptă, rar uşor înşeuate, crupa uşor teşită şi bine conturată, gâtul lung comprimat lateral prins de trunchi, membrele lungi cu osatură fină şi aplomburi corecte.
Capul este expresiv, alungit şi îngust, cu profilul drept la femele şi uşor berbecat la masculi, acoperit cu un jar (păr scurt) gri închis spre negru. Pe cap prezintă o brezătură (dungă) specifică de culoare albă care porneşte de la creştet se lărgeşte la nivelul botului. Urechile sunt mijlocii subţiri şi purtate lateral. Osatura este fină dar rezistentă, iar copitele au culoare închisă şi cornul tare, facilitând deplasarea pe terenuri variate din zona montană sau la drumuri lungi. Ugerul este globulos, bine dezvoltat cu mameloane lungi şi groase.
Toţi berbecii au coame lungi, răsucite în spirală iar oile în proporţie de circa 50% mai mici, răsucite înapoi.
Aceste oi au rezistenţă şi vitalitate ridicată fiind sprintene, afectuoase şi foarte agile în căutarea hranei.
Lâna este extinsă pe cap până la linia ochilor, pe picioarele anterioare până la genunchi iar pe picioarele posterioare până la jaret şi mai rar până la copită. Cojocul de lână este format din şuviţe lungi (25-30 cm), cu aspect de ţurţuri ce cuprind fibre lungi intermediare şi scurte în proporţii egale, cu fineţea medie de 50-60 microni. Lâna este bogată în usuc uleios şi mai frecvent de culoare albă sau alb-gălbuie. Abdomenul este acoperit cu lână mai scurtă, dar deasă cu şuviţe cu structură clară asigurând o bună protecţie a corpului la temperaturi mai scăzute. La unele oi în cojocul de lână se găsesc fibre de culoare închisă pe gât şi/sau crupă sau zone închise.
Oile Ţurcane Breze se diferenţiază morfo-productiv clar, de alte oi Ţurcane, prin jarul de culoare brun închis spre negru de pe faţă brăzdat de o dungă albă, prin ugerul bine dezvoltat cu mameloane mai lungi şi groase, dar mai ales prin producţia de lapte, în medie semnificativ mai mare (120-150 1/lactaţie) care în unele ferme ajung la 200 l lapte/lactaţie.
Ca urmare a cererii crescânde pentru laptele de oaie şi produse procesate din lapte de oaie, Ţurcanele Breze s-au răspândit cel mai mult în România în ultimii zece ani.
De regulă oile Ţurcane Brează se cresc în efective mai mici, dar au fost selecţionate atent şi de mult timp pentru producţii superioare de lapte.
Se cresc mai cu seamă în zona de formare care cuprinde bazinul Văii Jiului, de unde s-au răspândit în număr mai mare în zona Haţegului, la poalele Retezatului.
Prin realizarea unui program de ameliorare axat prioritar pe producţia de lapte şi prin aplicarea unor politici de stimulare a crescătorilor pasionaţi şi profesionişti care deţin ovine Ţurcană Brează performante, avem convingerea că poate deveni o rasă românească nouă, specializată pentru producţia de lapte.
Ioan PĂDEANU
Nicoleta DRAGOMIR
