Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan.
CE SĂRBĂTORIM DE BOBOTEAZĂ?
Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani.
Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Încă din sec. 3 este semnalat începutul acesteia. Cert este că în „Constituțiile Apostolice”, Boboteaza figura deja printre sărbătorile creștine, alături de Crăciun și de Paști.
TROPARUL BOBOTEZEI
Boboteaza (6 Ianuarie) și Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. În Ajun, preotul stropește casele cu apa care a fost sfințită în dimineața aceea, după Liturghie. Oamenii țin post negru până ce vine preotul și beau din apa sfințită.
Pe lângă Troparul Bobotezei, preotul și copiii cântă colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). În ziua aceasta, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă.
În ziua de Bobotează, dupa liturghie, preotul împreună cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, râu sau izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate.
CE MÂNCĂM DE BOBOTEAZĂ?
De Bobotează, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să bea vin roșu, după ce cu o zi în urmă s-a ținut post negru. În unele zone încă se mai respectă tradiția potrivit căreia pe masă trebuie așezate 12 feluri de mâncare pentru a fi sfințite de preot, printre care colivă, bob fiert, fiertură de prune ori perje afumate, sarmale, borș de burechiușe sau fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, plăcintă de post umplută cu tocătură de varză acră și plăcinte cu mac.
După ce alimentele au fost sfințite, o parte se dau animalelor din gospodărie, pentru ca acesta să fie ferite și protejate de boli.
SUPERSTIȚII. CE SĂ NU FACI DE BOBOTEAZĂ!
Tradiția spune că femeile nu au voie să spele rufe în ziua de Bobotează. Și nici timp de alte 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite.
În această zi nu este bine să dai bani cu împrumut și sunt interzise certurile în casă.
AJUNUL BOBOTEZEI ȘI PREZICERILE DESPRE VREME
În această zi, de obicei este foarte frig. De aici este cunoscută și expresia „gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de bogăție pentru tot anul care urmează.
Dacă este brumă în ajunul Bobotezei, atunci anul va aduce poame multe. Dacă picură din streașina casei în ziua de ajun, se spune că va fi o vară ploioasă.
Dacă în ajunul Botezului Domnului va ploua, va fi un an ploios. Se spune că dacă zăpada de sub picioarele preotului scârțâie în ziua în care acesta ajunge în case cu Iordanul, atunci va fi un an bogat și roditor.
Tot o superstiție spune că din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul, de acolo vor veni și ploile din cursul anului.
ALTE TRADIȚII DE BOBOTEAZĂ
Una dintre cele mai cunoscute superstiții este cea legată de visatul ursitului de Bobotează. Fetele tinere și nemăritate își pot visa ursitul dacă pun sub pernă o ramură de busuioc. Mai exact, fetele nemăritate trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, iar acest obicei are loc în noaptea dinainte de Bobotează, adică în noaptea de 5 spre 6 ianuarie.
În anumite sate sau orașe de la noi, tinerii se întrec să scoată la mal crucea pe care preotul o aruncă în apa înghețată. Se spune că acela care reușește să o aducă la mal va avea parte numai de bine tot anul și va fi ferit de boli.
Ziua de Bobotează 2024 încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă. Este una dintre cele mai importante sărbători populare ce semnifică momentul nașterii spirituale a Mântuitorului.
