Glifosatul este una dintre cele mai importante substanţe active folosite în agricultură la nivel mondial. Este prezent în cele mai eficiente produse de erbicidat. În ultima perioadă s-a tot discutat despre aşa-zisele afecte negative ale glifosatului asupra organismului uman şi despre interzicerea lui în agricultură. O asemenea decizie i-ar pune pe jar pe fermierii români. Motivele? Costurile de erbicidare ar fi mult mai mari, iar productivitatea în muncă la nivel naţional s-ar diminua semnificativ.
Federaţia Naţională Pro Agro ia poziţie în ceea ce priveşte situaţia glifosatului pe piaţa din România, prezentând o serie de cifre şi de exemple concrete referitoare la impactul pe care îl are utilizarea glifosatului în agricultură. Conform unui studiu recent desfăşurat în România, 50% dintre fermieri folosesc erbicide pe bază de glifosat, cu precădere la culturile de grâu şi de porumb. 90% dintre respondenţii acestui studiu nu sunt de acord cu interzicerea comercializării glifosatului. Argumentele care au ieşit la iveală în cadrul acestui studiu sunt: eficienţa şi utilitatea acestui produs, costul redus, combaterea unor buruieni care nu pot fi eradicate cu nici un alt erbicid, remanenţa lui redusă şi faptul că permite o păstrare mai bună a apei în sol.
“Împreună cu alţi colegi din mediul asociativ am decis să facem un studiu care să stea la baza poziţiei pe care ministerul o va susţine în grupele tehnice de lucru. Parlamentarii noştri să susţină acest studiu şi interesul legitim al fermierului român”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro.
Fermierii nu vor mai fi competitivi
“O astfel de decizie ne va scoate din competiţie şi ne va scădea competitivitatea. De doi ani de zile acest dosar trenează, cu toate că este o ipocrizie de suportat la nivelul statelor membre. Chiar dacă avem niste date ştiinţifice. Un studiu al European Food Safety Authority (EFSA) spune că această substanţă activă nu este cancerigenă pentru consumatori. Cu toate acestea, o agenţie care este în subordinea CE furnizează un asemenea raport. CE are o surzenie selectivă faţă de o chestie ştiinţifică. Dacă vom aborda în continuare doar emoţional, la nivelul politicilor europene, subiecte de genul glifosatului, fermierul european va fi în competitivitate din ce în ce mai mică în raport cu cel din ţări terţe sau din America de Sud şi America de Nord”, menţionează Emil Dumitru.
Impactul încetării utilizării glifosatului
În cazul în care comercializarea glifosatului va fi interzisă în România, sectorul agricol va fi afectat considerabil, într-un cuantum cumulat de 186,3 milioane de euro. Din această sumă, 89% reprezintă pierderi suportate direct de către fermieri. “În situaţia în care glifosatul ar fi scos de pe piaţă, impactul economic ar fi unul major. Aproape 186 de milioane de euro ar rezulta din înlocuirea glifosatului cu alte substanţe. La grâu şi la orz, fermierii folosesc erbicide al căror preţ mediu ar ajunge undeva la 100 lei/ha, acum. La grâu, faţă de cât plătesc acum, costul suplimentar ar ajunge la 74 de euro. Sunt zone foarte impactate, fermierul ar plăti de trei-patru ori mai mult. Mai există şi impactul asupra forţei de muncă la nivelul fermei”, a declarat Laurenţiu Asimionesei, coordonatorul studiului.
Ce este de fapt glifosatul?
Glifosatul este o substanţă activă folosită la scară largă în multe erbicide utile fermierilor din întreaga lume pentru un control mai bun al buruienilor. Brevetată la începutul anilor ‘70, soluţia a fost introdusă pe piaţă în 1974 ca erbicid cu spectru larg de acţiune, iar în scurt timp a devenit cel mai vândut produs pentru protecţia plantelor. Brevetul glifosatului a expirat în anul 2000, iar de atunci este comercializat de diferite companii în peste 160 de ţări. În acest moment, sunt câteva sute de produse pentru protecţia plantelor înregistrate în Uniunea Europenă, pentru utilizare, ce conţin glifosat.
Părerile şi concluziile experţilor
Glifosatul nu prezintă riscuri asupra sănătăţii umane atunci când este utilizat în mod corespunzător, conform cu recomandările inscripţionate pe etichetă. Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a afirmat în luna martie a.c. că glifosatul este puţin probabil să provoace cancer, fără propunere de clasificare privind caracterul cancerigen, mutagen sau toxicitate de reproducere. De asemenea, EFSA spune că glifosatul nu prezintă potenţial genotoxic şi nu a fost obervată nici o dovadă de a fi cancerigen. Reziduurile de glifosat nu prezintă nici un risc alimentar atâta timp cât acestea sunt în conformitate cu doza zilnică acceptată. Întrunirea pe tema Reziduurilor de Pesticide, a Organizaţiei pentru Agicultură şi Alimentaţie/Organizaţia Mondială a Sănătăţii (FAO/WHO), pe de o parte, şi autorităţile competente pentru siguranţa alimentelor ale ţărilor terţe, cum ar fi SUA, Japonia şi Australia, pe de altă parte, au concluzionat faptul că substanţa activă glifosat este puţin probabil să fie cancerigenă pentru oameni. De asemenea, autorităţile internaţionale ştiinţifice şi de reglementare confirmă siguranţa glifosatului. Tratamentul a fost autorizat pentru prima dată la nivel UE în 2002, conform reglementărilor comunitare aplicate pesticidelor. Reautorizarea produsului a urmat un traseu sinuos, astfel că, în perioada 2012-2015, o evaluare ştiinţifică a fost realizată de statele membre şi EFSA. În repetate rânduri, dosarul glifosatului a fost supus votului Comisiilor specializate ale UE, formate din reprezentanţii statelor membre, dar, nefiind întrunită majoritatea calificată, autorizaţia glifosatului a fost extinsă pe un termen-limitat: 31 decembrie 2017.
Emil Dumitru: “Putem anticipa că impactul negativ pe care l-ar avea interzicerea glifosatului la nivel local este unul colosal. Reţineţi cifra de 186 milioane de euro. Aceasta reprezintă pierderile pe care le va înregistra agricultura din România. 89% din această sumă sunt pierderi suportate direct de fermieri. În aceste condiţii, a venit momentul să ne facem vocea auzită şi să acţionăm. Ne aşteptăm să fie luată o decizie bazată pe argumente ştiinţifice, mai degrabă decât din alte considerente”.
Laurenţiu Asimionesei: “Dacă prin folosirea glifosatului avem nevoie de 2,4 zile necesare pentru erbicidarea a o sută de hectare, fără glifosat am avea nevoie de 3,2 zile pentru aceleaşi hectare. La nivelul României asta înseamna un necesar de 1.760.000 ore de lucru”.
ERBICIDARE MAI SCUMPĂ CU PESTE 20 EURO/HA
Rezultatele aceluiaşi studiu arată că impactul interzicerii substanţei va genera efecte nu numai la nivel economic. Productivitatea în muncă la nivel naţional s-ar diminua cu 33%, presupunând un necesar suplimentar de 1.760.000 ore de lucru. Unu din doi fermieri români foloseşte erbicide pe bază de glifosat, în special din considerente legate de eficienţă, utilitate, cost redus sau caracter ecologic. De asemenea, 27% din totalul suprafeţelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivelul României fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri de glifosat. Odată cu creşterea gradului de tehnologizare şi de profesionalism al fermierului, creşte şi ponderea utilizării substanţei. În mare parte, glifosatul este destinat culturilor de grâu şi de porumb, majoritatea fermierilor utilizând erbicidele pe bază de glifosat pe mirişti. Dacă substanţa va fi interzisă, costurile cu erbicidarea la porumb vor creşte, în medie, cu 20 euro/ha, iar la grâu cu 27 euro/ha.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)
