Respectat şi cunoscut în toată zona de sud a Olteniei, Marian Baronescu deţine astăzi un hectar şi jumătate de solarii, în care produce roşii, ardeioase, vinete şi castraveţi.
Deşi a pus mult suflet în cultivarea pepenilor galbeni pe verticală, a renunţat la această ambiţie pentru că nu avea o cantitate suficient de mare pentru a intra cu ei în supermarket. De altfel, în general, legumele produse de el ajung în final să fie comercializate în marile lanţuri de magazine, ceea ce nu este neapărat o reţetă foarte profitabilă.
CONSUMATORUL PREFERĂ SĂ CUMPERE DE LA SUPERMARKET
„Anul trecut, deşi s-au scumpit toate, noi am vândut legume cu preţurile de acum zece ani. În urmă cu 15 ani îmi amintesc că vindeam salata cu 1,4-1,5 lei bucata iar în toamna trecută am dat salată cu 90 de bani până la un leu, plus TVA. Norocul meu este că am livrat marfa la Kaufland, căci altfel rămâneam cu ea nevândută pentru că nu a fost cerere în pieţe. Dar toate aceste hipermarketuri preferă să importe produse de afară. Spre exemplu, salata din Italia care cântărea 150 de grame şi era ambalată într-o punguliţă se vindea cu 5 lei”, constată cu regret fermierul. În opinia sa, o parte din vină, dacă nu chiar singura, o poartă politicienii noştri, care „au luat gurile de vânzare şi au distrus pieţele, construind în jurul acestora o mulţime de hipermarketuri, iar lumea nu se mai duce în pieţe ci preferă să cumpere din marile lanţuri de magazine”.
Încetul cu încetul nu vom mai avea unde să vindem. Trebuie să ne apropiem de hipermarketuri, dar marii retaileri îşi impun preţurile, nu acceptă să negocieze cu noi, producătorii!
MARIAN BARONESCU
Legumicultor din Perişor, jud. Olt
MARFA NOASTRĂ E PROST PLĂTITĂ
Mai mult decât atât, spune el, aceşti retaileri se vorbesc între ei şi au o politică de preţuri mici când vine vorba de produsele româneşti, care se vând la jumătate din preţurile mărfii de import. Unde mai pui că şi acea lege care obligau supermarketurile ca un anumit procent din produsele comercializate să fie de provenienţă românească a dispărut din cauza pandemiei de Covid-19. Asta sub pretextul fals că nu ar avea de unde să se aprovizioneze, când de fapt lanţurile de aprovizionare au fost afectate pe filiera importurilor mai mult – consideră cel supranumit „Lupul Dacic”, datorită unei legături spirituale puternice pe care simte că o are cu strămoşii noştri.
KAPIA S-A VÂNDUT CEL MAI BINE
Din toată producţia comercializată anul trecut de Marian Baronescu circa 70% a avut ca destinaţie reţelele de hipermarket, respectiv magazinele Kaufland şi Profi. Cele mai mari câştiguri le-a obţinut la ardeioase.
„În special ardeiul de tip kapia a avut un preţ bun pentru că nu a existat un volum prea mare pe piaţă din cauza virozelor care au distrus culturile. Aşa s-a ajuns la 5-6 lei kilogramul. Am pierdut şi eu două solarii de roşii, adică vreo 4.000 de fire, pentru simplul fapt că am pus o varietate care nu avea rezistenţă la viroze. Iar acesta este rezultatul unor politici aiurite ale Bruxelles-ului, care de ani de zile refuză să accepte inovaţia şi progresele realizate în domeniul ameliorării genetice. Noi nu avem voie să cultivăm soiuri modificate genetic însă importăm la greu soia şi alte produse modificate genetic din diferite părţi ale lumii unde nu există astfel de restricţii”, se plânge olteanul.
NU MAI ARE CU CINE LUCRA!
Roşiile lui Baronescu fuseseră contaminate cu virusul petelor de bronz al tomatelor, o boală care face ravagii în Europa şi care poate fi controlată cu ajutorul unor soiuri rezistente la acest patogen.
„Este un virus care se răspândeşte foarte uşor iar eu nu am avut timp să întreţin cultura, din cauză că nu am cu cine lucra. Când am intervenit era prea târziu şi plantele erau deja infestate. Dar asta m-a făcut să mă învăţ minte şi de acum încolo voi planta numai roşii cu rezistenţă la TSWV (tomato spotted wilt virus – denumirea în limba engleză)”, mi-a explicat acesta. Lipsa forţei de muncă este o problemă şi pentru el.
„Astăvară, am avut oameni care pentru 4.200 de lei şi o masă la prânz nu veneau la muncă. Iar statul român nu face altceva decât să încurajeze lenea, prin acordarea acestor ajutoare sociale. Este de neînţeles!”, admite inginerul agronom.
INVESTIŢIILE SUNT NECESARE!
Marian Baronescu se află cumva pe linia de plutire în ceea ce priveşte profitabilitatea afacerii sale, însă a ajuns aici numai prin faptul că a investit constant. „Noi plătim în fiecare an la bănci peste 100.000 de lei pentru a ne acoperi creditele. Sunt bani din profitul nostru dar care practic ne diminuează veniturile”, susţine acesta.
Nu de mult a construit o hală de 150 mp, ce include o cameră de sortare şi ambalare, două încăperi cu temperatură controlată, de răcire şi de coacere. Întreaga investiţie l-a costat 65.000 de euro plus TVA. De asemenea, pe acelaşi proiect a achiziţionat un tractor Kubota, o dubă frigorifică şi a construit încă nouă solarii. Deşi doar 30% ar fi fost în mod normal contribuţia sa şi 70% bani europeni, în final s-a ajuns la 50% – 50%, pentru că au apărut tot felul de costuri neprevăzute, dobânzi de achitat etc.
FERTIRIGARE COMPUTERIZATĂ!
În prezent, Marian Baronescu se ocupă de modernizarea altor spaţii protejate, tot printr-un proiect cu fonduri europene, în valoare de 200.000 de euro: „Vrem să înlocuim solariile construie pe schelet de lemn cu unele de generaţie nouă. Am luat legătura cu cei de la Netafim şi vom implementa un sistem de fertirigare computerizată controlat prin telefonul mobil, cu staţie meteo, cu electrovalve, inclusiv un sistem de ceaţă pentru tratamentele fitosanitare. În proiect este inclus şi un motostivuitor”.
un articol de
LIVIU GORDEA
