În Catalogul oficial al soiurilor de plante din România au fost înscrise şi omologate mai multe specii de legume (usturoi, salată, mazăre, tomate, bob, spanac), ceea ce denotă că instituţia şi-a intrat serios în rol.
2 noi soiuri de usturoi omologate, un altul în testare
Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) dinBuzăus-a implicat activ în reabilitarea usturoiului – o specie endemică, cu varietăți întâlnite în flora spontană, la care se adaugă și populațiile locale vechi, total neglijate în cultură. Astfel, s-a reușit promovarea crescândă de la an la an a acestei plante, aliment și condiment iar ca efect, importurile s-au diminuat în favoarea producătorilor români.
50 de genotipuri de usturoi!
“Este recunoscut interesul pe care l-am acordat cercetării usturoiului. Eu am reuşit să strâng în cadrul Băncii, deşi într-un timp foarte scurt, undeva la aproape 50 de genotipuri cu identitate clară de usturoi, la loc de cinste fiind populațiile locale vechi: de Râmnicu Sărat, de Moldova, de Copalău, de Cenad, de Dărăști, dar și cunoscutul soi tradițional Călugăresc”, ne-a declarat acad. dr. ing. Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale – Buzău.
Benone, Râmniceanu şi Basarab
Potrivit omului de ştiinţă buzoian, colecția de germoplasmă la această specie a fost valorificată până în prezent cu obținerea de trei noi soiuri. Primul a fost omologat şi brevetat sub denumirea de Benone, în semn de prețuire și omagiu pentru interpretul de muzică populară Benone Sinulescu, dar și pentru faptul că în programul de ameliorare și obținere a soiului s-a folosit o resursă veche din soiul de Siriu.
Cel de-al doilea a fost omologat sub denumirea de Râmniceanu, varietate ameliorată din cunoscutele populații de usturoi de Râmnicu Sărat, iar cel de al treilea soi, în curs de omologare, are denumirea de Basarab şi reprezintă cea mai recentă creație a BRGV Buzău. Această specie se remarcă prin potențialul mare de producție, cu căpățâni de 50-70 g compuse din 6-12 bulbili (căței).
Muştarul din frunze şi spanacul urcător
Nucleul valoros de cercetători ai Băncii au în curs de înscriere în Catalogul oficial al soiurilor de plante din România o salată iute, picantă, o specie nouă care nu a fost cultivată în România (i se mai spune popular muştarul de frunze – Brassica junceea), dar şi un soi de spanac de Malabar, urcător. Acesta poate fi cultivat cu succes în spaţii protejate şi în câmp, dar numai în sistem palisat, nu suportă frigul (deci, se dezvoltă foarte bine în perioada caldă) şi produce frunze foarte mari, gustoase, zemoase, foarte bune pentru a fi consumate în stare proaspătă în salate sau pentru a fi procesate.
Varietăţile noi de tomate
Tot tânăra instituţie buzoiană a înscris un nou soi de tomată de câmp cu fructul mare şi rotund, foarte productiv ce se apropie foarte mult de soiul vechi Dacia, cel care altădată a făcut carieră în România. Fructul este gustos, oferă un echibru între aciditate şi zahăr şi conţine 6-6,2 substanţă uscată, putând fi consumat în stare proaspătă sau utilizat în industrializare.
„De asemenea, am înscris o nouă varietate de mazăre pentru boabe, de grădină şi avem în curs de omologare un soi de bob – o plantă care are multe secrete – şi care în trecut a ocupat mari suprafeţe mari în România. Avem o colecţie valoroasă, bogată şi la această specie, sperăm ca în scurt timp să mai venim şi cu alte creaţii”, a precizat Costel Vînătoru.
Timp de şapte ani am fost în expediţii săptămânale la Râmnicu Sărat, în fiecare primăvară, timp de trei luni, pentru a monitoriza populaţiile unde se cultivă usturoi!
COSTEL VÎNĂTORU
Director Banca de Resurse Genetice VegetaleBuzău
„Ideea de a face Banca de Gene la Buzău e veche. Eu de peste 20 de ani militez pentru salvarea patrimoniului genetic, pentru că am văzut că suntem deficitari în acest domeniu şi am pierdut foarte multe resurse vegetale”, declara, în 2019, „părintele” acestui proiect, Costel Vînătoru. Click AICI şi află cum a luat fiinţă această instituţie de cercetare.
În data de 4 august 2018, Buzăul a găzduit prima ediţie a Festivalului Internaţional al tomatelor şi al biodiversităţii. Click AICI şi vezi câte soiuri şi varietăţi de roşii au fost expuse!
un articol de
MARIAN MUŞAT
