Foto: Radu și Mircea Dumitru
Mircea Dumitru, în prezent președinte al Asociației Crescătorilor de Vaci ”Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR – SIM), crește vaci de la începutul anilor ‘90. Acum zece ani, l-a cooptat în afacerea familiei și pe fiul său, Radu Dumitru, care administrează, în prezent, ferma Agricow Production, cu un efectiv de 103 vaci în lactație, din 150 vaci adulte, 20 vaci primipare, 40 vițele cu vârsta până la 12 luni și 120 masculi de toate vârstele.
Ferma familiei Dumitru, situată între Brașov și Bod, a fost construită de la zero și echipată printr-un proiect cu fonduri europene, finalizat în 2019. Valoarea proiectului a fost de peste 1,7 milioane de euro, iar contribuția proprie a fost de circa 500.000 euro.
DE CE BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ PENTRU PRODUCȚIA DE LAPTE?
Proiectul cu fonduri europene prin care a fost construit și echipat noul grajd prevedea ca cel puțin 50% din animale să fie vaci din rasă autohtonă și cu certificat de origine.
Am aflat de la Mircea și Radu Dumitru de ce s-au orientat către producția de lapte cu vaci din rasa Bălțată Românească și nu au ales vaci dintr-o rasă specializată pentru producția de lapte. ”Pentru că Bălțata se adaptează cel mai bine în zona noastră și este o rasă mixtă lapte/carne, deci, în momentul în care vaca a trecut la reformă, se duce până la 700-800 kg, am dat și animale de peste de 900 kg. Taurii crescuți într-un sistem intensiv au un spor de greutate de 1,5-1,8 kg pe zi, mult mai mare decât cei din rasele de carne, iar carnea este de foarte bună calitate. Având cele două linii, de lapte și de carne, avem siguranța că dacă avem o problemă cu laptele, putem trece pe carne, să finisăm pentru abator. Animalele sunt mult mai rezistente și sistemul de furajare, rețetele, rațiile sunt mult mai acceptabile din punct de vedere financiar. Pentru Holstein, de exemplu, ca să ajungi la potențialul maxim, cheltuielile sunt mult mai mari”, afirmă Mircea Dumitru.
„Cum arată Bălțata Românească ideală? Mare, robustă, să poată consuma mult, ca să poată produce mult, înaltă și cu ugerul simetric, așa este Bălțata ideală” – RADU DUMITRU, Administrator ferma Agricow Production
CEA MAI PRODUCTIVĂ BĂLȚATĂ
”O Bălțată poate fi exploatată minimum 2-3 lactații în plus față de rasele de lapte. Avem și animale cu 5-6 lactații în fermă. Trendul la rasele de lapte este ca după maximum trei lactații să se renunțe la animale, pentru că și-au atins potențialul. Noi avem animale și de peste 10 ani, care încă sunt productive. Cea mai productivă vacă din fermă, în vârstă de 5 ani și 5 luni, are o medie de 46 litri de lapte pe zi, la 25 de zile din a patra lactație, deci este în creștere”, adaugă Radu Dumitru.
29 DE LITRI DE LAPTE/VACĂ/ZI
Media producției de lapte pe fermă este, în prezent, de 23 de litri pe cap de animal pe zi, în condițiile în care au în efectiv și animale mai puțin productive. Pe grupa de animale performante, 40 de vaci din cele 100 pe care le au la muls, media producției depășește 29 de litri pe zi pe cap de animal.
Radu Dumitru: ”Roboții Lely sunt cei mai buni angajați ai noștri”
ROBOTUL LELY MULGE ORICE FEL DE UGER
Tânărul fermier ne ajută să demontăm mitul că Bălțata Românească nu este o vacă ce poate fi mulsă robotizat: ”Lumea este foarte speriată că nu poate mulge la robot decât vaci cu uger perfect, ceea ce nu este adevărat. Avem vaci cu ugere inegale, cu mameloane prea lungi, prea scurte, inegale, cu o parte mai lăsată decât cealaltă, încrucișate, îndepărtate, cu tot felul de particularități ale ugerului și care pot fi mulse robotizat fără probleme. Robotul Lely este destul de inteligent ca să mulgă orice fel de uger. N-am întâmpinat probleme decât la animalele care au ugerul foarte jos. Din toate animalele pe care le-am avut la muls până acum, aproape 200 de vaci, nu cred că am avut probleme la mai mult de 3 sau 4 vaci pe care nu le-am putut mulge la robot. Problemele la muls apar de la lactațiile mai avansate, după a treia, a patra lactație, pentru că tendoanele ugerului se slăbesc și ugerul se lasă”.
DOUĂ CONDIȚII PENTRU MULSUL ROBOTIZAT FĂRĂ PROBLEME
Robotul Lely scanează poziția și forma ugerului cu camere cu infraroșu și insistă până reușește să realizeze mulsul. Contează ca vaca să fie liniștită și să fie curate toate lentilele camerelor robotului de muls. Ca să fie liniștită, vaca primește un supliment de furaj în robot în momentul în care merge la muls. Toate vacile primesc acest bonus de furajare în mod automat, iar cantitatea este calculată de robotul de muls în funcție de producția de lapte a fiecărei vaci. ”Furajul este foarte gustos, cel pe care îl folosim noi are niște arome speciale. Este un furaj granulat pe care îl cumpărăm și i-am specificat producătorului să îl aromatizeze, astfel încât să fie atractiv pentru vaci și acestea să fie tentate să meargă la robotul de muls. Lentilele robotului se curăță automat, dar noi, în plus, le curățăm și manual o dată sau de două ori pe zi”, explică fermierul.
AMELIORAREA UGERULUI
”Robotul poate mulge orice, dar trebuie să îl ajutăm și noi. Singurul dezavantaj la Bălțată este că ugerul este poziționat mai jos, dar noi am reușit să avem sub 1% animale nepretabile la mulsul robotizat”, adaugă Radu Dumitru.
CUM AU REUȘIT ACEST LUCRU?
În 2012, în fermă erau, în total, 170 de animale, din care 60 de vaci în lactație. Văzuse deja roboți de muls și în țară, și în afara țării și știa cât de greu este să găsești forță de muncă pentru o fermă de vaci de lapte. Atunci s-a hotărât că vrea să își doteze ferma cu roboți de muls, a început demersurile pentru proiectul noului grajd și, tot atunci, a început să lucreze țintit pe ameliorarea ugerului.
TAURI PRETABILI PENTRU MULSUL LA ROBOT
”Majoritatea furnizorilor de material genetic au deja tauri pretabili pentru mulsul la robot, care îmbunătățesc aspectul ugerului: pe lângă forma și simetria ugerului, se poate ameliora și înălțimea animalului, deoarece cu cât animalul este mai înalt, cu atât mai ușor se poate mulge la robot”, spune tânărul fermier.
AMELIORAREA PRODUCȚIEI DE LAPTE
În prezent, se concentrează doar pe îmbunătățirea producției de lapte, cu trei tauri de la Semtest Craiova: Horia și Vidar, ai ACVBR – SIM, plus Winner.
Deocamdată nu fac selecție, deoarece grajdul este proiectat pentru 240 de animale, cu patru roboți de muls, cu capacitate de 60 de vaci la muls pe fiecare robot, iar în fermă sunt doar 100 de vaci la muls. Acum au montați doar trei roboți de muls, iar obiectivul este ca până în 2024 să ajungă la 170 de animale la muls, ceea ce va crește și veniturile fermei și vor putea achiziționa încă un robot de muls.
”Avem mult tineret în fermă, iar circa 70% din animale au certificat de origine. Vom culege roadele procesului de ameliorare peste trei, patru ani”, spune, optimist, Radu Dumitru.
REPRODUCȚIE EFICIENTĂ ȘI INTELIGENTĂ
Radu Dumitru recunoaște că dacă nu ar fi apărut oportunitatea de a accesa un proiect cu fonduri europene pentru a construi o fermă de vaci modernă, nu ar fi continuat afacerea familiei, pentru că știa cât de greu se lucra înainte. ”Acum este mult mai bine și chiar fac cu plăcere ceea ce fac. Robotul de muls Lely ne dă toate datele posibile despre animal în timp real, mă ajută să identific animalele cele mai productive și știu ce tauri trebuie să folosesc pentru reproducție. Astfel, garantăm și o reproducție eficientă și inteligentă pentru animalele care sunt, într-adevăr, vârf de rasă. Vom încerca să trecem și la transfer de embrioni pentru Bălțata Românească, printr-un proiect al ACVBR-SIM.
Ce face softul Lely și mă ajută foarte mult la partea de reproducție este că mă anunță care vacă este în perioada de călduri și care este momentul optim de însămânțare. Îmi arată momentul optim la oră pentru șanse maxime de a obține o gestație”, explică Radu Dumitru.
”DETECTEZ, DIN TIMP, ORICE PROBLEME DE SĂNĂTATE”
”În plus, softul Lely mă ajută să găsesc, în stare incipientă, eventuale probleme la ugere. Robotul îmi transmite date despre conductivitatea electrică a laptelui pe fiecare sfert de uger și mă atenționează când este posibil să apară o mastită sau o mamită și, astfel, pot să previn, în loc să tratez.
La fel, în cazul în care un animal este mai apatic, robotul mă atenționează că acel animal are activitate scăzută și trebuie să îl verific. Pot să detectez, din timp, orice probleme de sănătate. Robotul nu are vacanță, timp liber. Cât timp are curent, poți să te bazezi pe el. Cu oamenii nu este la fel”, adaugă tânărul fermier.
MANAGEMENTUL FURAJELOR
Robotul de muls Lely oferă informații despre grăsimea și proteina din lapte, precum și despre timpul de rumegare pentru fiecare animal și pe tot efectivul, date extrem de utile pentru a gestiona conținutul furajului pe care îl primesc vacile. ”Deocamdată nu am pus saltele în grajd, vom cumpăra la următoarea investiție, dar am pus paie pe jos. Am observat că în ziua în care puneam paie, vacile mâncau extrem de multe paie și creștea timpul de rumegare. Scădea puțin producția de lapte, dar creștea grăsimea din lapte. De atunci am introdus paie și mai multă substanță uscată în furaj, ceea ce nu am fi putut face dacă robotul nu îmi spunea cât timp rumegă vacile zilnic. Acum, timpul de rumegare este de 5-10 minute pe zi”, explică Radu Dumitru.
CONTACT: Stelian Cotigă, reprezentant-service Lely în România – tel. +40 748 185 745
