În luna august ne putem confrunta cu a doua generație a sfredelitorului porumbului, mai ales acolo unde plantațiile sunt irigate sau unde a plouat. Cum putem fi cu un pas înaintea dăunătorului?

În literatura de specialitate se menționează că în zonele sudice, în anumiți ani, poate să apară a doua generație a sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis), în special din primele larve care au eclozat de la generația precedentă (în luna iunie). Asta a fost pe vremuri, când temperaturile erau normale.

Mai multe generații pe an ale insectelor dăunătoare

Cum temperaturile medii lunare sunt mai mari decât mediile multianuale, este oarecum logic ca dăunătorii principalelor culturi agricole să aibă mai multe generații într-un an. Pe scurt, fiecare specie de insecte, inclusiv cele dăunătoare, au nevoie pentru dezvoltarea unei generații de o anumită sumă de grade. Aceasta diferă de la o specie la alta. Iar dacă temperaturile cresc, se poate îndeplini suma de grade pentru apariția unei generații în plus.

Întrebarea este: ”Trebuie să ne îngrijoreze a doua generație a speciei Ostrinia nubilallis, mai ales în condițiile în care, cel mai probabil, din cauza secetei, la mulți fermieri plantele de porumb vor fi uscate?” Răspunsul este afirmativ în cazul fermelor care au sisteme de irigații, mai ales în loturile de hibridare la irigat, și nu numai, sau la fermierii care s-au bucurat de ceva ploi.

Ce-au observat cercetătorii de la Fundulea în experiențele lor?

La INCDA Fundulea, în fiecare an avem experiențe în care plantele de porumb sunt infestate cu ponte de Ostrinia nubilallis, iar în toamnă vedem reacția plantelor la acest dăunător. În principal, plantele infestate artificial, la începutul verii, sunt secționate toamna ca să observăm lungimea galeriilor produse de larvele acestei specii. De asemenea, numărăm larvele vii sau învelișul pupal (rămas după ce fluturii noii generații și-au luat zborul). În toamna anului trecut, am constatat că erau mult mai multe învelișuri pupale decât larve vii, semn că în luna august a apărut cea de-a doua generație.

Hibrizi timpurii, hibrizi tardivi. Care sunt mai sensibili?

Ce înseamnă a doua generație, mai ales pentru fermierii care irigă? O presiune mai mare de infestare. În mod normal, se consideră că hibrizii timpurii de porumb, cu tulpină mai subțire, sunt mai sensibili la atacul sfredelitorului, mai ales la prima generație, în timp ce hibrizii mai tardivi sunt mai puțin atacați. Ei bine, aceștia din urmă sunt ceea ce le trebuie larvelor celei de-a doua generații.

Toamnele calde sunt încă un factor pentru dezvoltarea completă a celei de-a doua generații de sfredelitor în țara noastră.

Larvele dau atacul la tulpină și la știulete

Ce pagube pot face larvele, mai ales la porumbul irigat (sau pe unde au mai fost ploi)? Aceleași ca și larvele primei generații. Dacă atacul larvelor la tulpină este mare, plantele de porumb se pot frânge înainte de recoltat, mai ales dacă avem o vijelie. Din păcate, cu cât vremea este mai caldă, cu atât avem șanse mai mari să avem fenomene meteo extreme. Iar dacă tulpina de porumb este slăbită, vijelia este exact ce trebuie (cu ghilimelele de rigoare) pentru a se produce pagubele. Mai ales dacă tulpinile se frâng aproape de sol.

Pe lângă pagubele cantitative de producție, larvele produc și pagube calitative, deoarece atacul poate avea loc și la știulete, fiind poartă de intrare pentru ciupercile patogene, care vin „la pachet” cu micotoxinele. Iar dacă acestea sunt mai mari decât limita maximă admisă (LMA), nu cred că trebuie să mai spun ce se întâmplă.

Ia prin suprindere generația a doua de Ostrinia!

Ce ar fi de făcut pentru a ține departe larvele celei de-a doua generații de plantele de porumb? Fix aceleași măsuri pe care le-am luat și în luna iunie:

1. Amplasarea de capcane feromonale în lanurile de porumb pentru a vedea când sosesc primii „musafiri nepoftiți”.
2. Apoi efectuarea unui tratament de combatere, numai atunci când situația o cere.
3. Pentru sfredelitorul porumbului s-ar mai putea face ceva: să se generalizeze în cultură hibrizi toleranți la atacul larvelor acestei specii.

REZISTENȚA PLANTELOR

Plantele de porumb pot lupta singure cu dăunătorul, cu ajutorul unei substanțe, denumită în mod convențional DIMBOA. Aceasta este repelentă față de larvele sfredelitorului. Hibrizii de porumb care sunt mai rezistenți la atac pot conține și de zece ori mai mult DIMBOA față de cei nerezistenți. Cele mai mari concentrații ale acestei substanțe se găsesc în rădăcini, apoi în tulpini, în panicule și în frunze. Trebuie menționat că este o mare provocare să ai în același hibrid de porumb toate calitățile, la maxim, în același timp, inclusiv toleranța la atacul sfredelitorului. Cel mai probabil, noile tehnici genomice (NTG) ar putea rezolva, pe viitor, aceste provocări.

Până atunci, paza bună trece primejdia rea și trebuie să monitorizăm lanurile de porumb, inclusiv în luna august, mai ales cei care au irigații.

TRATAMENTUL ÎN VEGETAȚIE, O DECIZIE GREU DE LUAT

Efectuarea unui tratament în vegetație pentru combaterea sfredelitorului porumbului în această perioadă este problematică, având în vedere înălțimea plantelor, fiind nevoie de o mașină autopropulsată cu gardă mare la sol.

Decizia efectuării unui tratament trebuie atent cântărită, mai ales că, în ultimii 2-3 ani, granița dintre profit și pierdere la porumb este una foarte fină. Cel mai indicat este să întrebați și un specialist în protecția plantelor. Ideea de bază rămâne, fie că veți face tratamentul, fie că nu este necesar, lanurile de porumb trebuie atent monitorizate, chiar dacă este luna august. S-au dus acele vremuri frumoase când, în general, nu aveam probleme mari cu dăunătorii în a doua parte a vegetației porumbului. Dacă treceam cu bine de primele faze de vegetație, pe urmă totul părea mai ușor. Și, în general, treceam de primele faze, în contextul în care tratamentul semințelor cu insecticide sistemice era generalizat.