Nu doar mierea autohtonă este afectată de concurenţa neloială din partea importurilor, ci şi albina noastră autohtonă este ameninţată de aducerea în ţară a raselor străine. Materialul biologic extern pune în pericol fondul genetic apicol autohton. Deci o problemă a apiculturii autohtone, una spinoasă, se referă la păstrarea rasei autohtone – Apis Mellifera.
Apetitul pentru importuri e boală veche românească
„Se fac nişte presiuni de nu vă închipuiţi; sunt nişte atacuri pentru a se introduce hibrizi şi alt material biologic în România din nişte ţări unde, în mod sigur, aceşti hibrizi birasiali nu mai sunt folositori de 10-15-20 de ani. Au găsit piaţă în România, pentru că aşa suntem noi, tot ce vine de afară e mai bun decât ce avem noi autohton! Şi, iată, suntem într-un mare pericol de a ne distruge acest fond genetic. Problema este acuma că materialul biologic străin a intrat în ţară în zona Sibiului, Braşovului, dar şi în alte zone a fost difuzat. Aducând un hibrid birasial în România, nu se mai poate multiplica; el în primă generaţie furnizează un produs, apoi în al doilea an trebuie cumpărată matca de unde a fost achiziţionată rasa, pentru că nu se mai poate produce în stupină. Aduc, deja, românii noştri material biologic din Italia, de pe Coasta Mediteranei. Or, noi în România avem alt tip de climă, temperată, şi albina noastră este adaptată de mii de ani la aceste condiţii. Da’, mă rog, banul contează, din păcate!”, a oftat resemnat liderul crescătorilor de albine.
Material biologic din ferma de producţie?!
Ioan Fetea a fost la Parlament şi a „rămas dezgustat de ceea ce s-a întâmplat, de discuţiile care sunt acolo”. Acesta s-a declarat pentru modificarea Legii Apiculturii aflată în dezbatere în Parlamentul României, dar are şi unele rezerve. „Mai nou se caută o modalitate de a legifera valorificarea materialului biologic din ferma de producţie! Or, la noi materialul biologic cel mai important e matca! Ferma de producţie are alt rol, să facă miere, polen, propolis. Există o ierarhie care trebuie respectată: ferma de elită, ferma de multiplicare, acestea pot să vândă material biologic, că sunt şi autorizate sanitar-veterinar şi înregistrate prin autoritatea zootehnică. Atunci nu mai are rost toată ierarhia şi toată organizarea procesului de selecţie şi ameliorare. Tare mi-e frică să nu prindă acest lucru şi să apară modificarea în Legea Apiculturii. Eu nu condamn parlamentarii, pentru că nu toţi se ocupă şi de apicultură, e un sector mai aparte, dar măcar să ţină seama de ceea ce doreşte apicultorul român şi nu un grup restrâns de persoane care vor să facă bani”, a concluzionat Ioan Fetea.
Ioan Fetea: “Sunt nişte presiuni pentru a introduce şi alt material biologic în România din nişte ţări unde, în mod sigur, aceşti hibrizi birasiali nu mai sunt utili de 10-15-20 de ani. Au găsit piaţă în România. Suntem într-un mare pericol de a ne distruge acest fond genetic”.
VÂNZAREA FAMILIILOR DE ALBINE, UN FALS!
Programul Naţional Apicol (PNA) a ajuns în ultimul an din seria celor trei ani de desfăşurare. Asociaţia Crescătorilor de Albine din România va începe negocierile cu APIA şi cu Ministerul Agriculturii privind noul PNA 2020-2022, luând în dezbatere tot ce înseamnă măsuri de sprijin pentru prisăcari. „Vrem să găsim şi alte forme de sprijin, nu numai pentru familiile de albine pe care le tot vindem şi, din păcate, abuzăm de această vânzare. Mi se pare că nu e reală, este falsă, adică se mai învârt pe ici, pe colo nişte facturi sau bani. Anul trecut noi am valorificat din PNA cam 83 la sută pe familii de albine şi mătci, în timp ce europenii pe acest material biologic consumă circa 14-16 la sută din PNA. Noi facem tot invers decât alţii!”, a precizat Ioan Fetea.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)
