Şedinţa a avut ca obiectiv prezentarea de către oficialii Comisiei a diferitelor abordări ale co-legislatorilor faţă de propunerea de reformă a PAC la acest moment dinaintea definirii ferme a cifrelor cadrului financial multianal (MFF), se arartă într-un comunicat de presă al APPR.
Un alt subiect important l-au constituit derogările acordate Statelor Membre care s-au confruntat cu condiţii de secetă în 2019, pentru a nu pierde plăţile de înverzire. Tema este de un interes deosebit şi pentru România, iar APPR s-a implicat activ prin aducerea la cunoştinţa autorităţilor a constrângerilor severe din diferite zone ale ţării şi solicitarea de soluţii adecvate.
În ceea ce priveşte finanţarea PAC în cadrul financiar multianual, cifra propusă de Comisie şi aflată în curs de negociere tripartită este de 365 mld euro, din care 286,2 miliarde euro pentru FEGA. Cele mai multe state membre consideră că acest buget trebuie suplimentat, sub imperativul limitării reducerii plăţilor directe şi al unui efort suplimentar pentru convergenţă.
Comisia propune o recuperare lentă a ecartului dintre plăţile directe ale diferitelor state membre. Deşi apreciază faptul că România se numără printre ţările care vor primi sume mai mari pentru Pilonul I în următoarea perioadă de programare, APPR, aşa cum s-a exprimat în documentul său, consideră că ar fi nevoie de ţinte mult mai ambiţioase în ceea ce priveşte reducerea decalajelor.
Pentru FEARD, cifra totală avansată este 78,8 mld euro, la proiectele de dezvoltare rurală propunându-se o scădere a contribuţiei UE, dar o creştere corespunzătoare a bugetului naţional, abordare cu care multe state membre nu sunt de acord.
Subiectele cele mai spinoase şi asupra cărora se aşteaptă lungi dezbateri în cadrul trialogului Comisie-Consiliu-Parlament sunt plafonarea plăţilor directe pe exploataţie şi alocările minime propuse pentru măsuri climatice şi de mediu, asupra cărora părerile sunt extrem de divergente.
Se preconizează schimbări importante şi în ceea ce priveşte criteriile de eligibilitate pentru diferitele forme de sprijinire a veniturilor acordate din 2021: dacă regulamentele vor stabili cadrul general, statele membre vor avea obligaţia să definească ele însele, prin Planul Naţional Strategic şi fără a încălca principiile generale comunitare şi angajamentele din cadrul OMC, o serie de elemente esenţiale precum suprafaţa agricolă (hectarul eligibil) şi fermierul veritabil.
“Asociaţia Producătorilor de Porumb din România consideră că perioada imediat următoare este vitală pentru statele membre în stabilirea unor ţinte clare rezultate din analiza SWOT. Aşteptam ca şi autorităţile române, după modelul celor mai multe ţări, să înceapă procesul consultativ cuactorii implicaţi, cu societatea civilă, pentru ca intervenţiile propuse prin PNS să capete formă şi coerenţă.” a declarat Alina Creţu, director executiv al APPR.
APPR (Asociaţia Producătorilor de Porumb din România) este o asociaţie profesională formată din producători agricoli care deţin suprafeţe de lucru cuprinse între 50 şi 50.000 ha, dar si reprezentanţi ai lanţului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederaţia Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari ţăriproducătoare de porumb din Europa. Obiectivulprincipal:furnizarea de expertiză tehnică, economică şi legislativă pentru membrii şi organizaţiile profesionale ale fermierilor din România.
