Declarațiile președintelui ANAF, Adrian Nica, despre includerea autoconsumului în calculul decalajului de colectare a TVA – așa-numitul „gap de TVA” – au stârnit rumoare în spațiul public.
După ce acesta a menționat, într-o intervenție televizată, că „modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica este calculat astăzi la gap-ul de TVA”, au apărut interpretări potrivit cărora instituția ar intenționa să fiscalizeze produsele casnice.
La două zile după declarațiile inițiale, ANAF a revenit cu un comunicat menit să clarifice situația. „ANAF nu are în vedere impozitarea autoconsumului populaţiei. Prin autoconsum se înţelege folosirea, de către o gospodărie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu”, a precizat Adrian Nica.
De la gemul bunicii la metodologia fiscală
Subiectul, aparent banal, a generat un val de reacții ironice, dar și de îngrijorare, în special pe rețelele sociale. Ideea că statul ar putea „taxa zacusca sau murăturile” a fost suficientă pentru a inflama discuțiile despre fiscalitate.
În realitate, explicația ANAF se referă la un aspect tehnic al modului în care se calculează gap-ul de TVA, adică decalajul dintre TVA-ul care ar trebui colectat teoretic și cel efectiv încasat la bugetul de stat.
„Afirmaţia vizează exclusiv un aspect de ordin metodologic în determinarea decalajului fiscal – acela că baza impozabilă potenţială poate include elemente de autoconsum într-o măsură mai mare decât ar fi cazul în situaţia României, valoarea totală a acestor elemente nefiind eliminată complet în procesul de estimare”, a explicat președintele ANAF.
Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o intenție de taxare, ci despre o problemă de statistică fiscală.
Ce este gap-ul de TVA
Gap-ul de TVA, denumit și „decalaj fiscal”, este indicatorul care măsoară diferența dintre TVA-ul potențial – calculat pe baza conturilor naționale – și TVA-ul efectiv colectat de stat.
România se află de mai mulți ani pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, cu un decalaj de aproximativ 36%, față de o medie europeană de doar 5,4%.
Aceasta înseamnă că peste o treime din TVA-ul care ar trebui să ajungă la bugetul statului se pierde prin evaziune, neconformare, insolvențe sau erori de raportare.
ANAF susține că, în prezent, metodologia folosită la nivel european ar putea supraestima acest decalaj în cazul României, deoarece anumite forme de autoconsum – cum sunt produsele realizate și consumate în gospodărie – sunt incluse, deși ele nu generează niciodată tranzacții comerciale.
„În prezent, anumite elemente de autoconsum pot distorsiona estimarea bazei potenţiale de TVA, dacă nu sunt ajustate corespunzător specificului naţional”, a mai spus Nica.
Analize tehnice și colaborare cu instituțiile internaționale
Pentru a îmbunătăți acuratețea acestor estimări, ANAF a anunțat o serie de colaborări tehnice. Printre partenerii menționați se află Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor, partenerii europeni și Banca Mondială.
„ANAF va colabora şi cu Banca Mondială, pentru a îmbunătăţi înţelegerea şi analiza structurii decalajului fiscal, în conformitate cu bunele practici internaţionale. Această colaborare urmăreşte consolidarea capacităţii tehnice şi analitice a ANAF de a interpreta corect diferenţa dintre TVA teoretică/potenţială şi taxa efectiv colectată, printr-o abordare integrată, bazată pe date economice şi statistice actualizate”, a declarat președintele instituției.
Autoritatea fiscală își propune astfel să realizeze o revizuire metodologică a modului în care este calculat gap-ul, astfel încât rezultatele să reflecte mai fidel realitatea economică și socială din România.
Critici și reacții din interiorul sistemului
După declarațiile inițiale, reacțiile nu s-au lăsat așteptate nici în interiorul ANAF.
Liderul Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”, Dorin Modure, a declarat că produsele realizate pentru autoconsum nu pot influența în niciun fel nivelul gap-ului de TVA.
„Zacusca şi dulceaţa făcute în casă pentru autoconsum nu intră şi nu influenţează în niciun fel în gap-ul de TVA. Nici nu ar avea cum, deoarece acestea nu se comercializează, ci se consumă în gospodărie”, a spus acesta.
El a subliniat că principalele cauze ale pierderilor de TVA rămân evaziunea fiscală, insolvențele, neconformarea și erorile administrative, nu autoconsumul.
De altfel, și economiștii atrag atenția că impactul autoconsumului asupra decalajului de TVA este unul marginal. Cele mai mari pierderi provin din sectoare economice în care TVA-ul nu este declarat sau plătit integral – cum sunt construcțiile, comerțul cu produse accizabile sau serviciile cu plată cash.
România, campioană la pierderile de TVA
România pierde anual miliarde de euro din TVA necolectat. Potrivit unor analize independente, doar în 2021 pierderile s-au ridicat la peste 9 miliarde de euro.
Deși în ultimii ani s-au făcut pași importanți în digitalizarea sistemului fiscal – prin implementarea SAF-T, e-Factura și conectarea caselor de marcat la serverele ANAF – rezultatele nu se văd încă în statistici, din cauza întârzierilor metodologice în raportările europene.
„Analiza complexă a acestei problematici poate conduce şi la ajustarea anumitor prevederi legislative care afectează procesul de colectare a TVA, inclusiv în domenii precum procedurile de insolvenţă, acolo unde se constată pierderi sistemice de venituri”, a precizat Adrian Nica.
Un scandal de comunicare, nu de fiscalitate
Cazul „gemului bunicii” s-a transformat rapid într-un scandal de comunicare, deși problema de fond este una pur statistică.
Explicațiile tehnice privind calculul gap-ului de TVA au fost percepute de public drept o posibilă tentativă de fiscalizare a produselor casnice – ceea ce ANAF a dezmințit categoric.
În realitate, discuția privește doar modul în care Comisia Europeană și autoritățile naționale estimează potențialul de colectare, pentru a evalua nivelul de eficiență fiscală.
ANAF: Autoconsumul rămâne liber de taxe
În final, mesajul ANAF este clar: nu se va introduce nicio taxă pe produsele făcute în gospodărie, iar menționarea autoconsumului se referă strict la modul în care este calculat un indicator statistic.
Scopul autorităților este de a corecta metodologia și de a oferi o imagine mai realistă a decalajului fiscal, nu de a fiscaliza viața de zi cu zi a românilor.
Surse: adevarul.ro, economedia.ro, economica.net
