La jumătatea acestei luni, în cele patru ferme ale Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru – Galaţi, activitatea era în toi.

Ritm intens de lucru într-un an viticol normal
“Am declanşat strângerea poamei în 4 septembrie. Chiar din prima zi, am reuşit să avem la lucru 170 de oameni pe care i-am «plantat» să culeagă strugurii de pe parcelele cultivate cu soiurile Fetească Albă şi Fetească Regală. De la o zi la alta, ritmul de muncă a sporit, odată cu grija de a aduna şi ultima boabă de pe ciorchine. Suntem organizaţi să încheiem culesul la vie undeva până la sfârşitul acestei luni”, ne-a declarat Alina Donici, directorul SCDVV Bujoru.
Potrivit acesteia, „2017 este un an normal din punct de vedere al acumulărilor de zahăr. În plantaţie nu am avut probleme cu bolile şi dăunătorii specifici culturii de viţă-de-vie, i-am ţinut sub control prin tratamente de prevenire. Chiar dacă îngheţul din primăvară a afectat cu până la 30% mugurii de rod pe unele parcele, producţia acestui an va fi una bună, cu variaţii între 3 t/ha de struguri pe terasă şi 10 tone/ha pe platou, în funcţie de soi, de amplasament… În final, când vom trage linie, ne aşteptăm să realizăm aproape 2.000 de tone”.
Staţiunea vinde strugurii pentru vin la preţul de 1,5 lei/kg şi cu 3-3,5 lei/kg cei de masă. Un succes al cercetătorilor staţiunii s-a conturat deja, printr-un partener de afaceri, SCDVV Bujoru a intrat pe reţeaua Auchan cu două vinuri produse în unitate – o Fetească gri şi un Burgund.

Asistaţii asistă la culesul poamei!
Dar marea problemă a staţiunii este legată de asigurarea forţei de muncă pentru culesul strugurilor. Unii localnici, îndeosebi dintre cei asistaţi social, ar dori să vină la lucru şi să câştige cinstit un ban în plus (70 lei pentru ziua muncă, preţ corespunzător unei norme de 400 kg) şi să se vitaminizeze consumând struguri, dar se tem că îşi vor pierde banii de la Legea 416. Or, potrivit noilor reglementări legale de anul trecut, beneficiarii de ajutor social pot munci ca zilieri, fără a pierde ajutorul de la stat, timp de 90 de zile pe an.

Noua maşină recoltează cât o sută de culegători
La Crama Gârboiu, din podgoria Coteşti, reprezentantul generaţiei noi a vinului din Vrancea, culesul strugurilor a început de la sfârşitul lunii august, cu aproape zece zile mai devreme… „Am început cu materia primă pentru vinurile spumante, îndeosebi soiurile Fetească Neagră, Pinot Noir şi ceva rose, pe parcelele unde strugurii s-au copt deja, apoi pe întreaga suprafaţă viticolă a fermei de 150 ha”, ne-a declarat Constantin Gîrboiu, proprietarul afacerii.
Potrivit explicaţiilor oferite de administrator, forţa de muncă este suficientă, asigurată din Vrancea şi din alte judeţe. Se lucrează în plantaţie cu 50-60 de culegători. Noutatea absolută o reprezintă maşina performantă de recoltat struguri, achiziţionată în leasing la preţul de 210 mii de euro, ce acoperă norma zilnică a o sută de oameni şi care a deschis campania de recoltare. Pentru 150 de hectare, cât cuprinde patrimoniul viticol al Cramei, e suficient. Noul utilaj, produs în Franţa şi condus de Ştefan Buiescu, un „as” al mecanizării de la noi, lucrează cu un randament de până la zece hectare.

An bun cu struguri de calitate şi vinuri pe măsură
„Campania de recoltare a început mai devreme cu vreo zece zile. Producţia nu este mare, dar strugurii sunt calitativ foarte buni, sănătoşi. Am avut probleme cu grindina care a calamitat până la 20% din suprafaţa cultivată. Pentru mine, anul viticol este unul bun, cu producţii rezonabile, dar cu struguri de calitate, deoarece am avut grijă şi am ţinut sub control presiunea bolilor şi a dăunătorilor. După ritmul în care se munceşte în plantaţie, consider că vom încheia campania de recoltare a strugurilor undeva până la sfârşitul lunii septembrie. Apoi, va urma procesul de vinificaţie. Să vedem cum iese materia primă. Avem în plan să ieşim pe piaţă şi cu alte sortimente de vinuri”, a concluzionat Constantin Gîrboiu.

În podogoriile dobrogene, ritmuri de geamparale la culesul strugurilor
Încă din primele zile ale lunii septembrie, viticultorii dobrogeni au intrat în plantaţii la culesul strugurilor în ritm alert de… geampara. Bunăoară, la Ostrov, în cea mai sudică podgorie a regiunii (200 ha), climatul zonei a permis coacerea poamei la timp, din soiurile albe pentru vinificaţie. Concentraţia specifică a boabelor de struguri recoltate a fost de 190 g de zahăr/litru. „Noi, pe Domeniile Ostrov, exploatăm un areal viticol de peste 1.200 ha, cultivat cu 200 ha de struguri de masă şi peste 1.000 ha de vinificaţie. Soiurile predilecte sunt cele albe (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Crâmpoşie), iar pentru vinurile roşii avem Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir, Syrach, Rebo, Cabernet Franc. Anul acesta, estimăm o producţie medie de 9 t/ha la recoltare, iar pentru vinurile DOC, tehnologia ne-a impus să realizăm tăieri specifice, astfel încât producţia va fi între 7 şi 9 tone/ha. După procesare estimăm că vom obţine între 9.000 şi 10.000 tone de vin. Am început recoltarea mecanizat, fazial, la strugurii albi pentru vin, structura culturilor noastre fiind de 60% soiuri albe şi 40% roşii”, a declarat Cornelia Dragomir, şef de fermă la SC Ostrovit SA Constanţa, citată de Agerpres.

ATENŢIE CULTIVATORI ŞI COMERCIANŢI!
Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 224/2017 pentru aprobarea modelului de carnet de viticultor şi a condiţiilor de utilizare a acestuia în scopul comercializării producţiei de struguri pentru vin, cultivatorii de viţă-de-vie, soiuri nobile, au obligaţia deţinerii şi completării Carnetului de viticultor. De asemenea, comercianţii care achiziţionează struguri pentru vin în vederea comercializării către procesatori au obligaţia întocmirii unui centralizator al cantităţilor predate către aceştia şi transmiterea filelor originale aferente fiecărui transport către procesator.
Orice transport al unor cantităţi de struguri din soiuri nobile pentru vin ce face obiectul unei activităţi economice comerciale care nu este însoţit de fila din Carnetul de viticultor în care să fie înscrise corect şi complet datele prevăzute în rubricile acesteia se consideră ilicit.

Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-31 septembrie 2017)