Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, au fost publicate.
Aceste norme reglementează statutul juridic de exploatare a suprafețelor de pajiști în relație cu implementarea amenajamentelor pastorale de către utilizatori (crescători de animale).
Cine realizează proiectele de amenajamente pastorale?
Partea importantă a acestor norme sunt articolele ce se referă la modul de realizare a proiectelor de amenajamente pastorale, conform Ghidului elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.
Din acest punct de vedere, elaborarea unui proiect de amenajament pastoral este o activitate complexă, bazată pe cunoștințe de specialitate specifice domeniului sol-plantă-animal și pe o mare diversitate de zone ecopedoclimatice la nivelul țării.
În normele metodologice ale OUG 34/2013 se evidențiază și instituțiile agricole care participă la elaborarea acestor proiecte de amenajament și care vor forma un grup de lucru cu specialiști de la camerele agricole, din direcțiile județene agricole, din consiliile locale și de la oficiile județene pentru ameliorare și reproducție în zootehnie. De fapt, acest grup de lucru ar trebui să elaboreze proiectele de amenajamente pastorale, dar să le și verifice din punct de vedere profesional și, totodată, să și controleze, la nivelul utilizatorilor, modul de aplicare a prevederilor acestor amenajamente.
Există suficienți specialiști pășuniști?
În contextul arătat anterior, se pune întrebarea, firească, dacă aceste instituții au suficienți specialiști cu o bună pregătire profesională, specifică domeniului de pratologie și pratotehnică, astfel încât într-o perioadă limitată de timp (până la 01.02.2015) și în afara sezonului de vegetație, să fie elaborate aceste proiecte, care au un grad ridicat de complexitate? Majoritatea indicatorilor care vizează starea de productivitate și de calitate a pajiștilor, obligatoriu de evidențiat în amenajamentul pastoral, se determină numai în timpul perioadei de vegetație. În acest sens, se poate propune ca la art. 8, al (9) – în care se prevede că până la elaborarea amenajamentelor pastorale, consiliile locale pot aplica regulamentele proprii de pășunat – termenul de realizare a proiectelor să fie stabilit nu mai târziu de sfârșitul anului 2015, și nu până la data de 01.02.2015!
Atenție la prețul estimativ al concesiunii
Atât Legea 86/2014, cât și normele metodologice de aplicare ale OUG 34/2013 precizează că la stabilirea taxei de concesiune se va avea în vedere echilibrul financiar dintre valoarea producției disponibile și obligațiile impuse utilizatorului, prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral. În condițiile actuale, dacă perioada de concesionare s-ar stabili pe 10 ani, utilizatorul ar trebui, prin lucrările de amenajament pastoral, să efectueze cheltuieli cuprinse între 1400 și 1600 lei/an și între 300 și 600 lei/an, o dată la cinci ani, în funcție de tipul de pajiște și de zona altitudinală, astfel încât să obțină o creștere a producției de masă verde (de trei-patru ori mai mare) și un echilibru optim al compoziției floristice. Însă, efectul acestor cheltuieli – suportate de crescătorul de animale – asupra productivității și calității pajiștilor concesionate se va observa gradual, în anii următori. De aceea, în primii ani de concesionare prețul estimativ al concesiunii ar trebui stabilit la cel mult 10% din venitul realizat de utilizator.
O altă lacună legislativă constă în faptul că normele metodologice nu precizează care va fi situația crescătorilor cu un număr mai mic de animale înscrise în RNE, dar care nu sunt înscriși într-o formă asociativă, în condițiile în care, prin lege, concesionarea pajiștilor se face cu respectarea dreptului de preempțiune al societăților agricole sau al altor forme de asociere în agricultură.
