Ambiţia de a deveni membră a Uniunii Europene a rămas una dintre principalele direcţii politice ale Ucrainei, chiar şi acum când s-a intrat în al cincilea an de conflict. Pentru fermierii europeni însă, această perspectivă ridică întrebări dificile.
Ucraina a depus oficial cererea de aderare la scurt timp după începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Totuşi, un calendar rapid pare puţin probabil. Pe lângă războiul în desfăşurare, există şi numeroase probleme economice şi politice care complică procesul. Iar agricultura este una dintre cele mai sensibile dintre ele.
O producție agricolă mai ieftină cu 20-40% decât media UE
Integrarea Ucrainei ar schimba radical structura agriculturii europene. Dimensiunea sectorului agricol ucrainean este impresionantă: aproximativ 41 milioane de hectare de teren agricol, dintre care peste 32 de milioane reprezintă teren arabil. Aproape jumătate din teritoriul Ucrainei este acoperit de cernoziomuri extrem de fertile, considerate printre cele mai productive soluri din lume. Ţara se numără deja printre cei mai mari exportatori globali de grâu, porumb şi ulei de floarea-soarelui.
Structura fermelor, moştenită în mare parte din perioada sovietică, se caracterizează prin exploataţii foarte mari, care permit o producţie eficientă şi costuri reduse. Acest avantaj se vede clar în preţuri. În multe sectoare, producţia agricolă ucraineană este cu 20 până la 40% mai ieftină decât media Uniunii Europene. Tocmai această diferenţă stârneşte temerile fermierilor europeni.
Presiune pe pieţele agricole
Dacă Ucraina ar deveni membră a UE, pieţele agricole europene ar resimţi rapid efectele. Deja, aproximativ jumătate din exporturile agricole ale Ucrainei sunt direcţionate către UE. În ultimii ani, transporturile de cereale ucrainene au generat proteste şi blocaje în mai multe state membre, pe fondul scăderii preţurilor.
Integrarea completă a Ucrainei ar putea amplifica această presiune, în special pe pieţele de cereale, oleaginoase şi furaje. Fermierii europeni care depind de aceste sectoare s-ar confrunta cu o competiţie mult mai dură. Există însă şi avantaje strategice. O producţie agricolă mai mare ar întări securitatea alimentară a Uniunii şi ar reduce dependenţa de importuri din alte regiuni ale lumii.
Bătălia pentru subvenţii
Unul dintre cele mai delicate subiecte rămâne însă distribuirea subvenţiilor agricole. Sistemul actual al PAC se bazează în mare parte pe plăţi directe acordate fermierilor în funcţie de suprafaţa exploatată. Dacă acest model ar fi aplicat şi Ucrainei, sumele implicate ar fi uriaşe.
Citeşte şi:
Câte vagoane de cereale din Ucraina intră zilnic în România!
Ucraina ar putea primi aproape 100 miliarde de euro din fondurile PAC într-un singur ciclu bugetar de şapte ani. În aceste condiţii, subvenţiile pentru fermierii din statele membre actuale ar putea scădea cu aproximativ 20%! Pentru a evita un astfel de scenariu, UE ar trebui să regândească sistemul de sprijin pentru agricultură.
