Bruxelles-ul a întărit protecţiile la import, a înăsprit controalele şi a alocat 45 miliarde de euro suplimentare în bugetul viitor pentru a sprijini agricultorii. Astfel, Mercosur va intra în vigoare în condiţii de siguranţă pentru fermieri.

Chiar dacă unele sectoare agricole vor beneficia de acces mai bun pe pieţele Mercosur, altele – precum carnea de vită şi de pui – se vor confrunta cu mai multă competiţie. Totuşi, experţii consideră exagerate temerile privind creşterea masivă a importurilor de produse sud-americane. În esenţă, fermierii au pierdut bătălia comercială, dar au câştigat pe plan politic, notează Politico într-un articol de analiză în care se subliniază că, deşi Acordul Mercosur pare o înfrângere, fermierii europeni au obţinut protecţii bugetare şi sprijin politic fără precedent.

Preţul obţinerii acestui acord a fost însă ridicat

În ansamblu, aceste concesii înseamnă că Mercosur va intra în vigoare cu protecţii solide pentru fermierii europeni şi cu un buget agricol consolidat, lăsând sectorul mai puternic decât înainte. Puţini oficiali contestă faptul că o mare parte a sectorului se află sub presiune reală: veniturile agricole sunt volatile, costurile pentru combustibil, îngrăşăminte şi furaje au crescut, vremea e tot mai imprevizibilă, iar zilele lungi de muncă şi izolarea în comunităţile rurale depopulate devin normă.

„Înţeleg furia lor”, a declarat comisarul pentru agricultură Christophe Hansen, în contextul pregătirii protestelor cu tractoare în Bruxelles. Hansen a subliniat că CE „a ascultat îngrijorările fermierilor” şi a răspuns cu „măsuri de sprijin puternice şi fără precedent”.

Reforma întâlneşte realitatea

Empatia pentru fermieri rămâne ridicată în multe zone ale Europei, legată nu doar de economie, ci şi de cultură, loc şi identitate. Aceasta explică de ce subvenţiile agricole sunt unul dintre cele mai sensibile puncte din bugetul UE şi de ce Comisia ştia că ele vor fi greu de atins.

Citeşte şi:
BOGDAN VEREŞ despre Acordul Mercosur: „Jucăm un joc în care şansele nu sunt egale”!

Rezultatul marchează o întoarcere bruscă faţă de planurile iniţiale ale Comisiei, arătând cât de mare este miza atunci când sunt implicate subvenţiile agricole. Politica Agricolă Comună (PAC) rămâne cea mai mare linie de cheltuieli din bugetul UE, reprezentând aproximativ o treime din total şi asigurând un contract politic stabil între public şi sectorul agricol.