Conform celui mai recent raport privind supravegherea europeană a consumului de antimicrobiene în medicina veterinară (ESVAC), realizat de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), în perioada 2011-2022, vânzările de antibiotice de uz veterinar au scăzut cu 53%.

Începând cu anul 2009, Agenția Europeană pentru Medicamente monitorizează administrarea antibioticelor la animale prin intermediul proiectului ESVAC, iar datele ultimului raport subliniază că țările blocului comunitar și cele asociate au atins un minim istoric al utilizării de antimicrobiene în zootehnie, ceea ce se traduce printr-un risc mai redus de apariție a rezistenței bacteriologice atât la animale, cât și la oameni.

Medicamentele cu uz restricționat cele mai mari scăderi

În total statele europene au avut în 2022 un consum de 4.458 de tone de antibiotice, reprezentând 73,9 mg/PCU (unitate de măsurare demografică a șeptelului fiecărei specii) , trendul fiind unul descendent pentru 24 din cele 25 de țări monitorizate. În Cipru (254,7mg/PCU), Polonia (196,0mg/PCU) și Italia (157,5 mg/PCU) s-au folosit cele mai multe antimicrobiene, iar în Norvegia (2,1 mg/PCU), Islanda (4,4mg/PCU) și Suedia (10,6 mg/PCU) cele mai puține.

Față de anii anteriori, medicamentele cu uz restricționat (categoria B) au înregistrat cele mai mari scăderi. Vânzările de cefalosporine de generația a treia și a patra s-au redus cu 49%, polimixinele cu 81%, fluorochinolonele cu 25%, iar în cazul altor chinolone s-au înregistrat scăderi și cu 90%. De cealaltă parte, cea mai utilizată clasă de antibiotice în 2022 au fost peniciline, cu un total de 32,7% din vânzări.

O utilizare mai responsabilă

Specialiștii EMA consideră că reducerea consumului de antimicrobiene este determinată de implementarea unor măsuri mai bune de monitorizare și gestionare a exploatațiilor zootehnice și arată o utilizare mai prudentă și mai responsabilă a acestei categorii de medicamente.

„Colectarea datelor privind vânzările de antimicrobiene de uz veterinar a fost esențială în modelarea inițiativelor politice, evaluarea impactului măsurilor actuale și stabilirea obiectivelor care ajută la combaterea apariției rezistenței antimicrobiene”, a declarat Ivo Claassen, șeful diviziei de medicamente veterinare a EMA.

De altfel, după cum se precizează în raportul agenției, utilizarea de produse destinate tratării „în grup” a animalelor a scăzut cu 56,3%, față de 14,3% în cazul soluțiilor destinate tratamentului individual.

Care e situația în România?

România se situează în a doua jumătatea clasamentului, cu un consum de 48,8 mg/PCU, și se află pe un trend descendent încă din 2014.

În topul celor mai utilizate antibiotice de uz veterinar din țara noastră se află tetraciclinele, penicilinele și macrolidele, soluțiile cu administrare orală fiind folosite în 70,7% din cazuri. Totuși, contrar situației din celelalte state europene, cefalosporinele de generația a treia și a patra, respectiv fluorochinolonele au înregistrat creșteri ale vânzărilor.

De asemenea, în cazul României, documentul emis de EMA subliniază necesitatea utilizării mai frecvente a produselor destinate tratamentului individual, în locul celor care se administrează la nivel de grup de animale.

Noi scăderi până în 2030

Totodată raportul ESVAC subliniază că strategia Farm To Fork (De la fermă la consumator) vizează o reducere cu 50% a utilizării de antibiotice în fermele zootehnice și acvacultură până în 2030 (comparativ cu anul 2018), iar până în prezent statele membre au atins puțin peste jumătate din acest obiectiv.