Pășunile naturale pentru capre pot fi formate dintr-un amestec foarte diferit de specii de plante, în care includem graminee (ierburi), leguminoase (trifoliene), buruieni și chiar arbuști.
Dacă dorim o pășune cultivată, înainte de a găsi cel mai bun amestec de semințe va trebui să fie efectuată o evaluare a factorilor care influențează creșterea plantelor, în contextul fermei tale.
FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ TIPUL DE PĂȘUNE
Nu există un amestec unic de semințe potrivit pentru pășunea caprelor. Dacă găsiți unul, este posibil să nu se potrivească pentru ferma dumneavostră, deoarece nici o fermă nu este la fel când vine vorba de factorii de mediu.
Deci, de ce trebuie să țineți cont atunci când realizați pășunea pentru capre? Se vor avea în vedere factori de influență ca: regiunea (forma de relief), calitatea și cerințele solului, disponibilitatea plantelor sezonieră și pe tot timpul anului, calitatea plantelor, perioadele de repaus vegetativ, regimul de precipitații, temperatura medie, rasa de capre (cerințele nutritive) etc.
Solul nu este doar sol sau pământ cum este cunoscut de crescători. Acesta este un “organism viu”, care, dacă este îngrijit cum trebuie, va ajuta, la rândul său, la hrănirea covorului vegetal și, indirect, a animalelor din ferma noastră.
MAI MULTE SPECII, MAI MULT FURAJ PENTRU CAPRE
Un amestec divers de plante are avantaje față de un amestec simplu cu una sau două specii, deoarece acesta va fi mai rezistent la schimbările climatice, cum ar fi seceta. O varietate de specii de plante înseamnă, de asemenea, mai multă disponibilitate a furajelor pe tot parcursul sezonului de pășunat, deoarece fiecare specie are propria sa perioadă de creștere în timp.
Caprele tind să pască în medie aproximativ 6 ore pe zi. Cerințele lor zilnice de furaj sunt de aproximativ 1,5-2 kg de substanță uscată pentru o capră cu doi iezi. Dacă un kg de masă verde conține până la 0,2 kg de substanță uscată, putem calcula un necesar de 7,5-10 kg masă verde având în vedere și cei doi iezi.
Contextul fermei dumneavoastră vă va ajuta să alcătuiți cel mai bun amestec de semințe pentru a înființa o pășune pentru capre.
5 REGULI LA ALCĂTUIREA UNUI AMESTEC PENTRU PĂȘUNE
Iată câteva recomandări de luat în seamă la constituirea unui amestec:
- Mergeți pe pășune și vedeți ce specii de plante native au rezistat în climatul local
- Faceți analize de sol, după care consultați un specialist pentru a vă recomanda ce lucrări de întreținere trebuie să faceți (îngrășăminte, amendamente pentru corectarea acidității sau alcalinității solului etc).
- Informați-vă ce specii de plante preferă caprele și dacă acestea se potrivesc tipului de sol și climei din zona în care aveți ferma. Dacă unele plante cresc deja în pășune, în mod natural, puteți fi siguri că amestecul se va potrivi și veți avea succes.
- Parcelați pășunea și asigurați o perioadă de refacere de 28-30 de zile pentru plantele consumate de capre. Efectul benefic va fi dublu, prin refacerea covorului ierbos și prin reducerea încărcăturii cu paraziți a pășunii.
- Luați în considerare speciile de plante antiparazitare, cum ar fi cicoarea sau pătlagina, care conțin tanin natural foarte util în gestionarea problemelor de sănătate determinate de încărcătura cu paraziți la rumegătoarele mici.
CÂTE CAPRE LA UN HECTAR?
La întreținerea caprelor pe o pășune, una dintre cele mai frecvente întrebări care apar este câte capre pot crește pe hectar? Deși există un calcul care poate fi utilizat, ar trebui să îl utilizați ca un ghid, mai degrabă decât o regulă strictă. De ce? Pentru că, așa cum am arătat, factorii de influență sunt numeroși și foarte greu de previzionat și măsurat.
În realitate, noi trebuie să observăm zilnic disponibilitatea de furaj pe parcela pășunată și nu trebuie să lasăm caprele să consume anumite specii de plante până la epuizarea lor. Sunt situații când dorim ca unele plante sau arbuși să dispară de pe pășune noastră. În acest caz putem ține caprele până vor distruge aceste specii dar, după scoterea lor și mutarea în altă parcela este obligatoriu supraînsămânțarea pășunii cu speciile de plante pe care le dorim.
Citeşte şi ATENȚIE LA PLANTELE TOXICE!
un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
UȘV Timișoara
ACO Păstorul Crişana
