Departamentul de cercetare al Stațiunii cuprinde cinci laboratoare: Protecția plantelor, Genetică și ameliorare, Agrochimie, Agrotechnică și Vinificație, fiind deservit de 20 persoane.
Stațiunea are în derulare șapte proiecte naționale de cercetare și două proiecte paneuropene. Un proiect cu colaborare externă are ca temă bolile lemnului, cea mai agresivă fiind „filoxera secolului XXI”. “Proiectul este desfășurat în colaborare cu alte 25 de state europene, iar anul acesta întâlnirea anuală va avea loc la Blaj. Celelalte proiecte sunt destul de valoroase finaciar (peste 250 mii euro), dar și ca tematică. Ne ajută la achiziții, cercetare și salarii”, ne-a declarat Liliana Lucia Tomoiagă, directorul Stațiunii.
Sectorul de Dezvoltare lucrează cu circa 30 angajați și cu până la 300 zilieri pe sezon. „Ținem foarte mult la partea ecologică și încercăm, pe cât posibil, să folosim forță de muncă manuală în locul lucrărilor mecanice agresive. Folosim inclusiv prașile manuale. Și la lucrările în verde folosim foarte multă forță manuală”, a precizat Tomoiagă.
Stațiunea are și o cramă cu o vinotecă ce adăpostește vinuri din anii ’40. Se dorește promovarea soiurilor omologate la Stațiune.
Cercetare finanțată din vânzarea producției la export
SCDVV Blaj are aproape zece hectare cu portaltoi din soiurile omologate la Stațiune și exportă în fiecare an 800 mii – un milion de butași portaltoi. „Reușim să ne menținem financiar pentru că avem câteva culturi cu care facem și export. La noi este încă liber de boli, nu avem nevoie de tratamente, cel mult o erbicidare. Exportăm cel mai mult în Germania, Austria, Italia și Ungaria, portaltoi și coarde altoi, categorie biologică superioară, material certificat liber de patogeni sistemici, material săditor viticol, pomi fructiferi altoiți, arbori și arbuști ornamentali. Vrem să mai înființăm încă două hectare cu portaltoi”, ne-a declarat directorul stațiunii.
Dintre plantele medicinale – armurariul (Silybum marianum) e folosit în rotație și i-a fost extinsă suprafața. De asemenea, se cultivă arbuști ornamentali, trandafiri și arbori de aliniament, specii pentru care există o bună desfacere. „Extindem producția de arbuști fructiferi și de nuc. Trebuie să ne adaptăm la piață, pentru a avea susținere și pentru sectorul de cercetare”, a explicat Liliana Tomoiagă.
Reconversia pe viticultură s-a făcut mulți ani cu material din străinătate, adesea infestat cu boli sistemice latente, care se manifestă acum. În România încă mai există câmpuri izolate și material biologic sănătos. Dar la noi materialul biologic nu a fost subvenționat. „Dorim să contribuim la viitoarele proiecte de reconversie pentru pomicultură. Producem material aclimatizat în România. Producem butașii pe bază de comandă; dacă vom crește producția de butași, atunci vom reduce exportul de portaltoi. Deși concurența este foarte mare, încercăm să reducem prețul (să rămânem și cu beneficiu), ca să putem vinde materialul săditor autohton”, afirmă Tomoiagă.
Produsele Adama – eficiente tehnologic și economic
Încă din 1990, între SCDVV Blaj și compania Adama există o lungă colaborare, axată în cea mai mare parte pe testarea de pesticide, în viticultură și în pomicultură. În ultimii ani au organizat o serie de simpozioane și foarte multe evenimente în câmp, pentru a demonstra pe viu eficacitatea produselor Adama. „Am fost mulțumiți pentru că Adama oferă și preț, și calitate. Au prețuri accesibile oricărui fermier și au și o gamă de produse foarte bine adaptate pe zona horticolă. Cele mai multe dintre produsele folosite pentru testare, după omologare, au fost folosite în sectorul de dezvoltare, în producție, pentru că știam că o să avem eficacitate și eficiență economică. Multe dintre produsele Adama au eficacitate asupra unui număr mare de patogeni, ceea ce contează mai ales acum când strategiile de combatere trebuie să fie cât mai puțin agresive. În unii ani avem un spectru de patogeni destul de mare și destul de agresivi, normal că preferi să iei un produs polivalent cu care să tratezi 3-4 patogeni. Dacă și doza este redusă, atunci e perfect”, ne-a declarat Liliana Tomoiagă despre colaborarea cu Adama.
În viticultură și pomicultură, cei mai agresivi sunt patogenii fungici: în viticultură, mana, făinarea și putregaiul cenușiu, mai nou și putregaiul negru, iar în pomicultură, rapănul și făinarea. Atacul poate fi exploziv, distrugând producția în 2-3 zile. „Folosim mai mult produse fungice. În viticultură, dăunătorii îi controlăm foarte bine cu entomofauna utilă. Am încercat să eliminăm insecticidele agresive, de șoc, și în timp am refăcut echilibrul ecologic. Au fost probleme cu acarienii, dar acum pragul economic nu este depășit și practic în viticultură folosim foarte puține insecticide și acaricide”, arată directorul stațiunii.
În continuare e nevoie de fungicide. “Cred că și cei care au ferme ecologice confirmă că foarte greu poți să controlezi patogenii fungici în viticultură doar cu substanțe cuprice și cu produse pe bază de sulf, așa cum este admis. În fermele mari în nici un caz nu pot fi aplicate tehnologii ecologice în totalitate. Atunci este bine să combini tehnologia astfel încât să protejezi mediul și să ai rezultate și în ceea ce privește controlul patogenilor, dar să fie protejată și entomofauna utilă”, recomandă Liliana Tomoiagă.
„A fost un schimb reciproc de informații. Ne-a unit ideea de a perfecționa tehnologiile de combatere și de a pune la punct o tehnologie mai ieftină, să oferim o alternativă pentru cei refractari la nou. Am dorit să calculăm și eficacitatea produselor. Tehnologiile de protecție trebuie optimizate permanent, urmărit un bun raport calitate/preț. Am convins că produsele Adama oferă siguranță în protecția viilor și plantațiilor și pot face față cu succes bolilor și dăunătorilor”, ne-a declarat Călin Baciu, Director Culturi Horticole la Adama.
Adama are produse polivalente, cu doze mici de utilizare, dar și cu o eficacitate foarte bună. „Lucru valabil în «medicina plantei»: eficacitatea produsului este maximă în perioada de incubație, înainte de manifestarea bolii (pentru patogeni). Împotriva dăunătorilor ne dorim insecticide mai puțin agresive, care să nu aibă același efect de șoc pe care-l aveau insecticidele de generație veche și care au distrus entomofauna utilă. Totul este să alegi momentul optim. Aici intervine cercetarea. De aceea participăm și noi la aceste testări și omologări de produse. În afară de variantele experimentale, ca să fie concludente rezultatele testărilor, organizăm loturi, pe minim un hectar/lot. Acolo se vede eficacitatea produsului”, a mai spus Tomoiagă.
Dintre produsele Adama folosite în schemele de tratament, specialistul SCDVV Blaj a enumerat: fungicidele Folpan 80 WDG, Shavit F72, Merpan 80 WDG, Bumper 250 EC, Mirage 45 EC, Vincare 51,7 WG; insecticidele: Apollo 50SC, Mavrik 2F, Pyrinex; erbicidele Glyphogan 480 SL, Galigan 240 EC.
EFICIENȚA GALIGAN 240 EC
„Aplicat corect, Galiganul poate să salveze cel puțin 4-5 prașile, de aceea îl recomandăm în special la semințoase și, cu grijă, la sâmburoase. Erbicidul are o eficacitate foarte bună dacă este aplicat corect, de preferat în mustul zăpezii. Noi l-am testat și în viticultură, unde nu este încă omologat. Am vrut să vedem dacă se comportă cel puțin la fel de bine ca și în pomicultură și nu aveam dubii că nu s-ar comporta, de aceea am și recomandat firmei să încerce omologarea produsului pe viticultură. A mers extraordinar chiar și în plantațiile tinere (de la 3 ani). Trebuie însă avut grijă la numărul de erbicidări, pentru că dacă se acumulează la nivelul rădăcinilor, s-ar putea să apară probleme de fitotoxicitate”, ne-a explicat Liliana Tomoiagă.
Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 – 31 martie 2016
